Cu 4 zile inainte de gala Oscarurilor de duminica noapte, filmele aflate in cursa pentru cea mai buna pelicula a anului au fost intoarse pe toate partile de ziarele americane. Publicatia Huffington Post a incercat sa afle care sunt inexactitatile, gafele si minciunile din filmele care au tratat teme istorice in acest an. Aceasta s-a intrebat cat adevar merita sa afle spectatorii dupa ce vad filme istorice avertizand totusi ca cine merge la fllm pentru o lectie de istorie greseste dramatic. 

Aproape jumatate dintre lungmetrajele aflate in cursa pentru premiul Oscar la categoria cel mai bun film au ca subiecte pagini decisive din istoria Statelor Unite ale Americii .O incursiune in istorie nu inseamna neaparat ca producatorii unui film au respectat cu fidelitate evenimentele: Argo, de Ben Affleck, care prezinta operatiunea de salvare a unor diplomati americani, ramasi captivi in Teheran in timpul Revolutiei iraniene, a fost criticat pentru micile "derapaje" istorice pe care le contine, iar CIA a criticat includerea unor scene de tortura in pelicula Zero Dark Thirty, regizata de Kathryn Bigelow, care reconstituie misiunea de urmarire si de capturare a teroristului Osama ben Laden. Nici Lincoln de Steven Spielberg, un film ce prezina lupta dusa de presedintele american Abraham Lincoln pentru abolirea sclaviei, nu a fost in totalitate corect cu istoria.

 

In Argo, scena de final, de la aeroportul Mehrabad din Teheran, de unde 6 diplomati americani incercau sa fuga deghizati in producatori de film, sub escorta unui agent CIA a fost modificata de catre Ben Affleck si scenaristul Chris Terrio ca sa arate mai dramatic.  In realitate, avionul cu care cei 6 diplomati trebuiau sa se intoarca in tara a intampinat dificultati mecanice care au dus la intarzierea decolarii cu ora. In film, evenimentele au fost mult mai intense, dramatice si au implicat printre altele anularea rezervarilor de catre CIA pentru grupul de diplomati americani. Mai mult fortele armate iraniene au ajuns sa sune in birourile de la Hollywood pentru a verifica daca echipa de producatori trimisa in Iran este reala. Iar cireasa de pe tort a fost cursa de foc de la final: iranienii, realizand ca cei 6 producatori de film erau de dapt diplomatii fugiti din ambasada, au pornit intr-o cursa cu masina dupa avionul care se pregatea sa decoleze.

Bineinteles, Ben Affleck si Terrio nu au pretins niciodata ca filmul lor este un documentar. In numele entertainmentului si-au asumat libertati legate de povestea reala, libertati pe care cei care au vazut filmul le pot crede realitate pentru ca stiu ca pelicula este inspirata de dosarele declasificate ale CIA despre salvarea diplomatilor americani ramasi prizonieri in Iran dupa revolutia din 1979.

 

Vrei un Oscar? Intra si rezolva quizul din aplicatia www.procinema.ro si iti dam un Oscar:  http://on.fb.me/R9cHlO

Reprosurile aduse lui Ben Affleck au venit si din Canada, tara a carei ambasada din Teheran i-a primit pe diplomatii americani inainte de salvarea acestora de CIA, intrucat in acest film diplomatii canadieni sunt descrisi ca fiind niste martori binevoitori, fara a avea o implicare decisiva.Ambasadorul canadian din epoca, Ken Taylor, a pus punctul pe "i" intr-un interviu recent: "Filmul este amuzant, interesant, pertinent si oportun. Dar, stiti, Canada nu a fost doar un spectator la acele evenimente. CIA a fost un partener secundar". Affleck a modificat ulterior genericul de final al filmului, acordand multumiri speciale Canadei pentru rolul ei in aceasta misiune.

Argo nu este singurul film aflat in aceasta situatie: Zero Dark Thirty de Kathryn Bigelow, cronica prinderii si uciderii lui Osama bin Laden si Lincoln de Steven Spielberg, un portret al presedintelul american care a abolit sclavia in SUA au fost criticate pentru ca au schimbat faptele istorice."Merita publicul sa stie adevarul si numai adevarul si cat de multa fictioune este permisa?" se intreaba cei de la Huffington Post.

Tony Kushner, scenaristul filmului Lincoln cu Daniel Day-Lewis in rolul celui de-al16-lea presedinte american a fost criticat chiar de membri ai congresului american pentru ca a schimbat informatii istorice in film. In celebra scena a votului din Camera Reprezentantilor, cand se adopta cel de-al 13 Amendament al Constitutiei Americane prin care sclavia devenea ilegala, doi congresmeni din Connecticut au votat impotriva legii, cand de fapt, in realitate, toti cei 4 reprezentanti ai statului Connecticut au votat pentru. Numele lor a fost modificat in film pentru a nu aduce injurii memoriei celor doi congresmeni.

Tony Kushner a marturisit ca a modificat acest detaliu pentru a dramatiza evenimentele in film si s-a aparat spunand ca "am inventat personaje, dialoguri si intalniri pentru acest fim, sper ca lumea nu este socata de asta". In apararea sa in presa americana a iesit un profesor universitar - Richard Walter de la Universitatea din California: "Oamenii trebuie sa accepte ca scenaristii isi asuma niste libertati. Filmele sunt filme. Cei care merg la film pentru lectii de istorie, nimeresc in locul gresit."

Dintre toate filmele nominalizate la Oscar in acest an, cele mai fierbinti dezbateri le-a cauzat Zero Dark Thirty. David Clennon, un membru al Academiei Americane de Film a declarat public ca isi doreste boicotarea filmului la Oscar.  Acesta a sustinut ca nu va vota pelicula cu Jessica Chastain in rol principal pentru ca "filmul legitimeaza tortura si crima ca arma de lupta impotriva terorismului" si ca "ii transforma in eroi pe americanii ce comit crime".

Totul a pornit de la o scena din debutul filmului in care un curier al lui Bin Laden este torturat cu sadism de catre CIA - bineinteles acestia au negat ca asa s-au petrecut lucrurile in realitate. De asemenea,  un membru al echipei SEAL care a participat la misiunea de uciderea a celui mai cautat terorist din lume a comentat intr-un interviu pentru Esquire, sub protectia anonimatului, despre cat adevar exista in Zero Dark Thirty.

"A fost o experienta interesanta sa vad acest film. Insa sunt cateva lucruri gresite total, care nu s-au intamplat deloc asa in realitate. In scena de capturare, elicopterele au luat-o in directia gresita. Soldatii vorbeau mult prea mult. Daca cineva te pandea, puteau oricand sa te prinda, daca vorbeai tare" a declarat acesta. Un grup care militeaza pentru apararea drepturilor civile, Center for Constitutional Rights, a deplans in ianuarie nominalizarea peliculei "Zero Dark Thirty" la Oscarul pentru cel mai bun film. Grupul s-a declarat "profund dezamagit vazand ca Hollywoodul pare dispus sa acorde cel mai prestigios trofeu al sau unui film care glorifica una dintre cele mai sumbre perioade din istoria natiunii" lui.
 

Gala Oscarurilor va fi transmisa live-text de www.procinema.ro, duminica noapte de la ora 03.30