Un test recent dedicat celui mai mare procesor de computer din lume a arătat faptul că acesta poate prezice ce se va întâmpla în viitor „mai repede decât legile fizicii”. 

Cipul Cerebras CS-1 conține 1,2 trilioane de tranzistori și a reușit o performanță de 200 de ori mai rapidă decât cea a unui supercomputer, la simularea procesului de combustie dintr-o fabrică.

Procesorul de 462 centimetri pătrați s-a dovedit a fi foarte puternic inclusiv în analize cu peste un milion de variabile – de la fluctuații de temperatură la mișcări 3D – și a fost capabil să „prezică” ce se va întâmpla mai rapid decât au acționat legile fizicii.

Dezvoltat în parteneriat cu laboratorul specializat al Departamentului de Energie al Statelor Unite, Cerebras CS-1 este descris ca fiind „cel mai puternic sistem computerizat AI din lume”. Numărul său de tranzistori este de 22 de ori mai mare decât cel mai nou procesor Nvidia A100 80GB, conceput special pentru supercomputere.

„Acest procesor deschide calea unor descoperiri majore în performanța computerizată ce poate fi folosită în domeniul științific. CS-1 este primul sistem realizat vreodată care dovedește o performanță suficient de mare pentru a simula mișcările a peste un milion de celule fluide mai rapid decât se petrec acestea în realitate. Practic, atunci când CS-1 este folosit pentru a alimenta o fabrică pe baza datelor referitoare la felul în care operează în mod curent, acesta îți poate spune ce se va întâmpla în viitor mai rapid decât legile fizicii care, ulterior, vor produce același rezultat”, au explicat reprezentanții companiei.

Puterea computațională vastă a procesorului va fi folosită pentru antrenarea rețelelor neurale și pentru realizarea unor simulări de mare fidelitate ale scenariilor din viața reală, precum simularea celui mai bun mod în care un elicopter poate ateriza, prin modelarea tiparelor curenților de aer generați de elice.

Compania a prezentat și un teaser pentru un viitor procesor care va include 2,6 trilioane de tranzistori și care va duce la simulări și mai complexe ale vieții reale. Toate acestea ridică din nou semne de întrebare referitoare la simulările computerizate precum cele din Matrix, care lasă loc de speculații în ceea ce privește natura existenței.

Teoria Simulării, elaborată de filosoful Nick Bostrom în anul 2003, arată că în viitor fluxuri enorme de putere computerizată vor fi folosite pentru a realiza simulări realiste ale universului. Ipoteza a fost preluată de atunci și de miliardarul Elon Musk, care a susținut că există 99,99% șanse ca universul în care ne aflăm să fie „o simulare pe calculator”.

_________________________________________________________________________________________________

Urmăriți emisiunile preferate pe protvplus.ro: