Obiectivele ambițioase menite să încetinească actuala extincție în masă ar putea fi deja imposibil de atins la doar un an după ce au fost stabilite, sugerează o nouă cercetare.

Datele privind evoluția păsărilor și mamiferelor arată că există un decalaj uriaș între schimbările de mediu și impactul acestora asupra populațiilor de animale - de până la 45 de ani, în funcție de specie și de factorii care influențează schimbarea.

Acest lucru înseamnă că istoricul „pact de pace cu natura" încheiat la Conferința Națiunilor Unite privind biodiversitatea (COP 15) din decembrie anul trecut ar putea fi deja depășit, deoarece amploarea acestui decalaj nu a fost luată în considerare în proiecțiile pentru viitor.

„Există o largă recunoaștere a faptului că timpul este scurt pentru acțiunile ambițioase necesare pentru a opri pierderea biodiversității până în 2050", scriu zoologul Richard Cornford și colegii săi de la Muzeul de Istorie Naturală. `Această lucrare arată că timpul este chiar mai scurt decât credeam inițial".

Cornford și colegii săi arată că impactul din trecut al pierderii habitatului și al schimbărilor climatice explică mai bine tendințele actuale ale dimensiunilor populațiilor de păsări și mamifere decât impactul recent. Constatările lor implică faptul că nu vom vedea consecințele globale ale schimbărilor pe care le implementăm acum timp de cel puțin un deceniu în majoritatea cazurilor, iar până atunci vom asista la efectele deja semnificative ale utilizării terenurilor din trecut și ale schimbărilor climatice asupra abundenței speciilor.

„Speciile mai mari prezintă, de obicei, decalaje ecologice mai mari decât cele mai mici", explică Cornford și echipa lui. Așadar, vom vedea impactul actual asupra populațiilor de păsări și mamifere mai mici în aproximativ un deceniu, dar va trebui să așteptăm și mai mult timp pentru ca impactul complet, fie că este bun sau rău, să apară pentru speciile mai mari.

Populațiile de animale vor continua să reacționeze la schimbările de mediu din trecut până în 2050. „Prin urmare, chiar și eforturile radicale de refacere a terenurilor ar putea să nu reușească să pună capăt declinului populațiilor până în 2030", concluzionează cercetătorii.

Modul în care aceste schimbări influențează diferitele niveluri ale lanțului trofic și diferitele regiuni nu este clar încă. Cornford și colegii fac apel la cercetări urgente pentru a clarifica acest lucru.

În prezent, ratele globale de extincție sunt de zeci sau de mii de ori mai mari decât cele anticipate fără intervenția omului. Specia umană a modificat până la 70% din terenuri, lăsând în urma sa habitate mult mai puțin productive. În același timp, schimbările climatice schimbă deja radical viața din oceanele noastre și se vor înrăutăți și mai mult.

__________________________________________________________________________________________________

Urmăriți emisiunile preferate pe protvplus.ro: