Un nou studiu arată cum ființele umane continuă să evolueze în moduri pe care nu ni le-am imaginat niciodată.

Cercetătorii de la Centrul de Cercetare în Științe Biomedicale „Alexander Fleming" (BSRC Flemming) din Grecia și de la Trinity College Dublin, Irlanda, au identificat 155 de gene în genomul nostru care au apărut din secțiuni mici de ADN. Multe dintre ele par să joace un rol esențial în biologia noastră, dezvăluind modul în care gene complet noi pot evolua rapid pentru a deveni esențiale organismului.

Genele noi apar, de obicei, prin mecanisme bine cunoscute, cum ar fi evenimentele de duplicare, în care aparatul nostru genetic produce accidental copii ale unor gene preexistente care pot sfârși prin a se potrivi unor funcții noi în timp.
Dar cele 155 de microgene identificate în acest studiu par să fi apărut de la zero, în porțiuni de ADN care nu conțineau anterior „instrucțiunile” pe care organismul nostru le folosește pentru a construi molecule.

Deoarece proteinele codificate de aceste noi gene ar fi incredibil de mici, aceste secvențe de ADN sunt greu de găsit și dificil de studiat, fiind, prin urmare, adesea trecute cu vederea în cercetare.

„Acest proiect a început în 2017, deoarece eram interesat de evoluția genelor noi și de aflarea modului în care aceste gene își au originea", spune geneticianul evoluționist Nikolaos Vakirlis, de la BSRC Flemming din Grecia, citat de Science Alert. „A fost pus la păstrare câțiva ani, până când a fost publicat un alt studiu care avea date foarte interesante, ceea ce ne-a permis să începem această lucrare”, a completat el.

Echipa din spatele acestui nou studiu a creat un arbore genetic ancestral pentru a compara acele secvențe minuscule găsite în genomurile noastre cu cele din alte 99 de specii de vertebrate, urmărind evoluția genelor de-a lungul timpului.
Unele dintre noile „microgene" identificate în acest nou studiu pot fi urmărite până în cele mai vechi timpuri ale mamiferelor, în timp ce altele sunt adăugiri mai recente. Cercetătorii au descoperit că două dintre genele identificate în cadrul studiului par să fi apărut după separarea omului de cimpanzeu.

Microproteinele sunt deja cunoscute ca având o gamă diversă de funcții, de la a ajuta la reglarea funcțiilor altor gene până la a se uni cu proteine mai mari, inclusiv cu membranele noastre celulare. Cu toate acestea, în timp ce unele microproteine îndeplinesc sarcini biologice vitale, altele sunt pur și simplu inutile.

De exemplu, o genă cu rol în construirea țesutului nostru cardiac a apărut atunci când un strămoș comun cu oamenii și cimpanzeii s-a desprins din strămoșii gorilei. Dacă într-adevăr această microgenă a apărut în ultimele câteva milioane de ani, este o dovadă izbitoare că aceste părți ale ADN-ului nostru în evoluție pot deveni rapid esențiale pentru organism.
Încă nu este clar cum anume se produce apariția spontană de noi gene în regiunea necodificatoare, dar, datorită noii noastre capacități de a urmări aceste gene, am putea fi mai aproape de a afla răspunsul la această întrebare. 

_________________________________________________________________________________________________

Urmăriți emisiunile preferate pe protvplus.ro: