UE a ajuns la un consens asupra unui alt act legislativ ambițios pentru a reglementa mediul online.

Blocul comunitar a convenit asupra termenilor generali ai Legii Serviciilor Digitale (sau DSA), care va determina companiile de tehnologie să-și asume o mai mare responsabilitate pentru conținutul care apare pe platformele lor.

Printre noile obligații se numără eliminarea mai rapidă a conținutului și a bunurilor ilegale, explicarea felului în care funcționează algoritmii și luarea unor măsuri mai stricte în ceea ce privește răspândirea dezinformării. Companiile riscă amenzi de până la 6% din cifra de afaceri anuală în cazul nerespectării obligațiilor.

„Legea Serviciilor Digitale va moderniza regulile de bază pentru toate serviciile online din UE", a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Aceasta pune în practică principiul conform căruia ceea ce este ilegal offline, ar trebui să fie ilegal și online”.

DSA nu trebuie confundată cu alte reglementări care influențează lumea tehnologiei. Particularitatea acestui act normativ este aceea că se concentrează pe modul în care companiile supraveghează și răspund de conținutul de pe platformele lor. Prin urmare, DSA va avea probabil un impact direct asupra utilizatorilor de Internet.

Deși legislația se aplică doar cetățenilor UE, efectul acestor legi se va resimți cu siguranță și în alte părți ale lumii. Companiile de tehnologie la nivel mondial ar putea decide că este mai rentabil să implementeze o strategie unică de control al conținutului și să ia ca punct de referință reglementările mai stricte ale UE.

Autoritățile europene au detaliat o serie de reglementări pe care le va conține această lege:

• este interzisă publicitatea direcționată pe baza religiei, orientării sexuale sau a apartenenței etnice a unei persoane. Nici minorii nu pot fi supuși publicității direcționate.
• vor fi interzise interfețele de utilizator confuze sau înșelătoare, concepute pentru a-i determina pe utilizatori să facă anumite alegeri
• marile platforme online, precum Facebook, vor trebui să explice transparent pentru utilizatori modul în care funcționează algoritmii lor de recomandare (de exemplu, cei utilizați pentru sortarea conținutului în News Feed sau pentru a sugera emisiuni TV pe Netflix). De asemenea, utilizatorilor ar trebui să li se ofere un sistem de recomandare „care să nu se bazeze pe crearea de profiluri". În cazul Instagram, de exemplu, acest lucru ar însemna un feed cronologic (așa cum a reintrodus compania recent).
• cele mai mari platforme online vor trebui să le furnizeze cercetătorilor date-cheie pentru „a oferi lumii mai multe informații despre modul în care evoluează riscurile online".
• piețele online trebuie să păstreze informații de bază despre comercianții de pe platforma lor pentru a depista persoanele care vând bunuri sau servicii ilegale.
• de asemenea, marile platforme vor trebui să introducă noi strategii pentru a face față dezinformărilor în timpul crizelor (o dispoziție inspirată de recenta invazie din Ucraina).

Noua lege va face distincție între companiile de tehnologie de diferite dimensiuni, impunând obligații mai mari, proporționale, companiilor mai mari. Cele mai mari firme - cele care au cel puțin 45 de milioane de utilizatori în UE, precum Meta și Google - se vor confrunta cu cele mai multe controale. Aceste companii de tehnologie au exercitat un lobby intens pentru a reduce cerințele autorităților europene, în special cele referitoare la publicitatea direcționată și la transmiterea datelor către cercetători externi.

Normele se vor aplica tuturor companiilor la 15 luni după ce actul va fi votat, oficial, ca lege sau de la 1 ianuarie 2024.

__________________________________________________________________________________________________

Urmăriți emisiunile preferate pe protvplus.ro: