Cu programatori care castiga mii de euro pe luna si companii mari din tehnologie care au sediul la Bucuresti, IT-ul pare copilul minune al economiei romanesti. Exista, totusi, o problema.

Industria romaneasca de software a crescut ca Fat-Frumos in ultimii ani, ajungand acum la 80.000 de programatori, cam jumatate din Silicon Valley, potrivit celor mai recente estimari ale Asociatiei Patronale a Industriei de Software si Servicii. Comparatiile dintre Romania si raiul IT-ului american se opresc, insa, aici.

Daca ne uitam pur la cifre, descoperim ca fiecare programator de-ai lor genereaza de 400 de ori mai multi bani decat unul de-ai nostri, iar explicatia e simpla: in Silicon Valley se gandesc produse de la zero, in timp ce developerii romani sunt, in 90% din cazuri, forta de munca ieftina, folosita de straini pentru proiectele lor.

In Romania sunt active acum peste 5.000 de firme in domeniul software si servicii IT. Aproape toate traiesc din outsourcing si doar 10% se axeaza pe idei proprii, a caror punere in practica dureaza, costa si nu ai niciodata garantia unui rezultat multumitor. Rata de succes a startupurilor in Silicon Valley este de doar 7%. Facebook, Google si Apple au pornit asa.

Freelancerii au castigat 20 de milioane de dolari in 7 ani

Tara noastra nu ofera cele mai mici preturi pentru companiile straine care vor sa-si externalizeze produsele. De obicei India face asta. Insa, in fata indienilor, avem cateva avantaje. Suntem in Uniunea Europeana, la o ora diferenta de fusul orar al Berlinului si la trei ore de Londra cu un zbor cu avionul. Asta in timp ce programatorii nostri au un nivel de pregatire ridicat si vorbesc nu doar engleza, ci si germana, italiana sau franceza, spune un studiu IDC.

La nivel global, Romania este una dintre destinatiile recomandate pentru outsourcing. Raportul pe 2014 Top 100 Outsourcing Destinations al celor de la Tholons pune Bucurestiul pe locul 40 in lume, dupa o urcare de 4 pozitii fata de 2013. Capitala noastra e totusi intrecuta de Cracovia (locul 9), Budapesta (locul 26) si Varsovia (locul 32). Bulgarii au si ei Sofia, pe 52.

Studiul arata o concentrare a industriei de outsourcing in jurul capitalelor din Europa de Est, insa si orasele mici au inceput sa se miste. Bucurestiul este cap de afis cu aproape doua treimi din venituri si gazduieste companii precum Intel, IBM, HP, Freescale, Oracle, Microsoft sau Luxoft. Totusi, firme de prestigiu au ales si alte orase din tara unde, de multe ori, banii oferiti programatorilor sunt mai putini.

IBM s-a extins in Brasov, HP si Endava au centre de software la Cluj, Continental Automotive si Alcatel-Lucent se afla in Timisoara, Ubisoft e la Craiova, iar Amazon are de asemenea un centru la Iasi. Pe langa aceste companii mari, insa, se afla mici firme care se ocupa de outsourcing si care nu au foarte multa publicitate.
Pe langa outsourcingul clasic, din ce in ce mai multi programatori romani au castigat bani prin platforme precum Elance-oDesk. La sfarsitul lui august aveam peste 14 mii de freelanceri in IT, un numar de doua ori mai mare decat cel inregistrat cu trei ani in urma.

Dupa numarul de programatori inregistrati aici, Romania este pe locul al doilea in Europa, dupa Marea Britanie. Plata medie pe ora a romanilor este de $20,55, in crestere cu 30% fata de acum un an, in conditiile in care un freelancer american ia $30.

Romania are putine proiecte locale

"Tara noastra are programatori buni, dar ne lipsesc oamenii de business", a declarat Florin Talpes, CEO la Bitdefender, unul dintre putinele produse IT romanesti recunoscute pe plan international. Antivirusul la care lucreaza impreuna cu echipa este vandut din SUA si Japonia, pana in Vanuatu, Groenlanda si Bahamas.
Talpes spune ca Romania inseamna, din totalul veniturilor, doar 2%. Principala piata este SUA, cu 35% din vanzari, urmata de Europa de Vest (Germania, Franta, Marea Britanie), de Japonia si de tarile nordice.

“Daca ma uit la sistemul de educatie, e departe rau de tot de nevoile pietei locale si n-are nicio legatura cu nevoile pentru a merge regional sau international. Ca sa reusesti in Romania s-ar putea sa ai nevoie, sa zicem, de cunostinte de clasa a 8-a. In acelasi sector, dar intr-o alta tara, gen SUA, ca sa reusesti s-ar putea sa ai nevoie de doctorat. Noi avem aici nevoie de universitati care sa te pregateasca la nivel de doctorat”, a declarat Talpes pentru stirileprotv.ro.

Pentru a avea o sansa pe pietele externe, Bitdefender apeleaza constant la consultanti si la traineri straini pentru a-si pregati angajatii. Talpes vorbeste despre firma pe care a fondat-o ca despre o universitate la care toti studentii trebuie sa fie la cel mai inalt nivel. O companie de IT, ca sa reuseasca in stil mare, trebuie sa atace si piete straine, iar Romania nu are specialisti in business, ne lipsesc inclusiv Product Managerii buni, care sa inteleaga piata, specialistii in marketing si in vanzari regionale sau internationale, spune Talpes.

De altfel, intrebat ce sfat i-ar da presedintelui ales, Klaus Iohannis, CEO-ul Bitdefender se refera tot la invatamant. “Totul pleaca de la educatie. In momentul in care tara asta nu va investi in educatie masiv, noi nu vom putea vorbi decat conjunctural de prosperitate. Vorbim de strategii pe termen lung. In educatie nu poti sa vorbesti de altceva. Eu sper ca daca Iohannis va fi un presedinte bun, va fi un presedinte pe 10 ani. In 10 ani poti sa schimbi sistemul de educatie. Poate sa fie obiectivul lui numarul 1”.

CEO-ul Bitdefender sustine ca urmareste cu interes startupurile romanesti si e pregatit sa investeasca, dar ca inca nu a gasit o idee uimitoare in domeniul securitatii informatice. “Startupurile de la noi nu au ajuns la maturitate”, a spus Talpes la conferinta How to Web de la Bucuresti.
startup

Startupurile, inca la inceput

Mircea Goia, fondatorul RomanianStartups.com, urmareste peisajul micilor firme de IT deja de 7 ani. Site-ul sau isi propune sa fie un catalog, care sa ajute la formarea unei comunitatiti in tara noastra. “Cea mai mare gafa, cred, pe care o poate face un startup din tehnologie este sa nu gandeasca global”, spune Goia. In baza sa de date se afla acum 250 de startupuri, 7 incubatoare, 39 de evenimente in tehnologie, 10 spatii de lucru si aproape 500 de fondatori. “Acum 5-7 ani de abia existau cateva, dar in ultimii 2-3 ani scena parca a explodat”, a declarat Mircea Goia pentru stirileprotv.ro.

Crede ca o problema cu care startupurile se confrunta este lipsa finantarilor, capitol la care pana si Bulgaria pare pare sa faca eforturi mai mari decat noi. Bulgarii au “doua fonduri investitionale dedicate acestui domeniu, noi nu avem inca niciunul, drept urmare unele startupuri romanesti iau calea Bulgariei”.

Chiar daca ecosistemul startupurilor este departe de ce ar putea fi, Romania a adunat cateva succese. De cele mai multe ori, echipa tehnica s-a aflat in tara, iar cea de business in afara. “Sa ne amintim de Liverail, startup vechi de 7 ani, care acum cateva luni a fost achizitionat de Facebook pentru a ajuta reteaua sociala in privinta reclamelor pe video. Pretul de achizitie a fost in jurul a jumatate de miliard de dolari. UberVU este un alt startup romanesc din domeniul uneltelor de social media achizitionat de Hootsuite, liderul mondial in acelasi domeniu. Summify este si el exemplu de startup cumparat de Twitter, startupul fiind infiintat direct in strainatate de romani”, spune Goia.

Cum poti sa-ti pui afacerea pe picioare. “Oamenii de aici sunt superdestepti”

Alex Barrera, un antreprenor spaniol cofondator al Tech.eu, urmareste startupurile atat din Estul, cat si din Vestul Europei. “Atunci cand un ecosistem incepe sa existe, are nevoie de timp pentru a se maturiza. Indiferent cate acceleratoare creezi, cati bani investesti, este nevoie de timp”, spune el.

In Romania, resursele financiare sunt limitate pentru tinerii care vor sa porneasca o afacere in domeniul tehnologiei. Barrera crede ca o solutie pentru programatorii romani ar fi sa lucreze de luni pana vineri la o companie de IT, iar sambata si duminica sa se ocupe de startupul lor. “Nu-i cel mai bun mod sa-ti incepi un startup, dar este un pas”, spune el.

“Trebuie sa incepi de undeva. Continuam sa ne comparam cu SUA, dar acolo e o structura socio-economica cu totul alta. Acolo poti lucra la o companie, castigi un salariu de sase cifre timp de doi sau trei ani, pui bani la ciorap, si apoi poti sa-ti incepi starupul. Asta nu-i valabil pentru Europa si cu siguranta nu e valabil nici pentru Romania”, a declarat Barrera pentru stirileprotv.ro.

Apoi, daca mica afacere functioneaza, pasul firesc este ca fondatorii sa renunte la serviciu si sa se dedice propriei companii in proportie de 100%. Barrera crede ca in 2-3 ani peisajul startup romanesc va arata mai bine si ca din ce in ce mai multi tineri isi vor incerca norocul cu firma proprie fara sa lucreze inainte intr-o companie mare. Deocamdata, insa, piata este imatura, spune el.

“Daca te duci in tari diferite, in care starupurile sunt la inceput, vei vedea ca ideile sunt destul de asemanatoare: comert electronic, servicii de geolocatie, realitate virtuala. Cand ecosistemul incepe sa se maturizeze, incepi sa vezi lucruri mai complexe, ca de exemplu Bitcoin. E ca atunci cand o civilizatie incepe sa existe, primul lucru pe care il face este agricultura”.

Antreprenorul sustine ca Romania este o tara cu programatori talentati, careia ii lipsesc insa oamenii de business si de marketing. Tinerii care isi fac un startup ar trebui sa inteleaga ca nu e atat de importanta o linie de cod care imbunatateste viteza unui soft cu 0,01 secunde, ci problema pe care o rezolva softul respectiv. “Vrajitoriile tehnice sunt fantastice, dar nu acel lucru conteaza atunci cand vrei sa ataci o piata”, sustine Barrera

“Le spun oamenilor din Europa de Est sa inceapa sa calatoreasca mai mult de exemplu spre SUA, pentru a vedea ce se intampla acolo. Vor avea o revelatie”. El crede ca startupurile din Romania au capacitatea de a crea unele dintre tehnologiile viitorului, cu impact urias asupra vietii oamenilor de pretutindeni. “Oamenii de aici sunt superdestepti, trebuie doar descoperita strategia de marketing potrivita. Cred ca exista deja o tehnologie uluitoare despre care noi nu stim si care ar putea schimba lumea. Estul Europei, inclusiv Romania, are o probabilitate mare de a genera astfel de idei”.

Text: Andrada Fiscutean