Numarul oamenilor hibrizi este in continua crestere, chiar daca in urma cu cativa ani acestia erau doar subiect de film SF.

Luand in considerare evolutia conceptului de Internet of Things si dezvoltarea unui alt concept - Internet of Us, Kaspersky Lab colaboreaza cu comunitatea suedeza de bio-hacking, BioNyfiken, pentru a analiza procesul de utilizare a corpurilor umane pentru accesarea internetului.

In trecut, acest proces a fost subiectul filmelor de Hollywood si al romanelor stiintifico-fantastice, insa, in 2015, numarul oamenilor hibrizi se afla intr-o continua crestere. Luand in considerare directia inventiilor tehnologice si adoptarea in masa a dispozitivelor precum stimulatoarele cardiace, pompele pentru insulina, aparatele auditive si sistemele de stimulare a proceselor cognitive, tot mai multi oameni pot fi considerati partial roboti.

Informatii recente descriu un nou tip de oameni hibrizi - utilizatorii care isi implanteaza cipuri nu din motive medicale, ci pentru eficientizarea activitatilor zilnice precum controlul incuietorilor usilor, achizitiile online si accesarea computerelor printr-o miscare a mainii. Astfel, capacitatea de stocare a datelor personale prin intermediul implanturilor ridica noi probleme de securitate.

BioNyfiken, o comunitate suedeza de bio-hacking, ia masuri pentru normalizarea acestui fenomen pentru a-l implementa la scara larga. Comunitatea BioNyfiken considera ca un implant nu este diferit de cercei sau de tatuaje si este de parere ca din ce in ce mai multi utilizatori vor opta pentru implanturi cu compatibilitate NFC (Near Field Communication) pentru a stoca serii de informatii.

„Conceptul Internet of Things presupune dezvoltarea de produse pentru a le pune rapid pe piata,” spune Patrick Mylund Nielsen, Senior Security Researcher la Kaspersky Lab. „Utilizatorii fie se gandesc tarziu la securitatea dispozitivelor, fie nu se gandesc deloc. Desi bio-hacking-ul a fost un subiect al romanelor stiintifico-fantastic pentru o perioada indelungata, acestea nu au analizat si implicatiile: Ce se intampla atunci cand informatiile confidentiale sunt stocate pe un cip implantat? Poate cineva deveni o copie a noastra daca ne atinge? Am putea fi urmariti unde mergem? Cuvantul „nyfiken” inseamna curios si noi suntem curiosi sa aflam raspunsurile la aceste intrebari,” incheie Patrick Mylund Nielsen.

„Tehnologia se intampla acum,” spune Hannes Sjoblad, unul dintre fondatorii BioNyfiken. „Observam cresterea comunitatii de utilizatori care experimenteaza prin implanturi care le permit sa indeplineasca anumite cerinte zilnice rapid si usor - accesul in cladiri, deblocarea dispozitivelor personale fara a introduce un cod PIN si accesul la numeroase date stocate. „Consider ca evolutia acestei tehnologii este un alt moment important in istoria interactiunii dintre oameni si computere, similar lansarii primelor computere cu Windows sau primelor ecrane cu tehnologie screen. Fiecare dispozitiv cu care ne identificam, fie ca este o cheie sau o cartela electronica, este inca un lucru care ne influenteaza vietile,” incheie Hannes Sjoblad.

„Consideram ca este important sa lucram cu experti de top in securitate cibernetica pentru ca inteleg tehnologia si ne ajuta sa identificam riscurile. Kaspersky Lab este un partener de cercetare ideal pentru BioNyfiken. Expertii Kaspersky Lab nu doar ca au pregatire de top, ci au fost si initiatorii cercetarilor inovatoare cu privire la tehnologiile noi,” mai adauga Hannes Sjoblad.

„Abia asteptam sa lucram cu expertii Kaspersky Lab intr-un proiect deschis de cercetare care sa exploreze vulnerabilitatile acestor cipuri in activitatile zilnice ale utilizatorilor, pentru a putea identifica modalitati de rezolvare in cazul in care acestea exista.”

In plus fata de cercetarea in parteneriat cu BioNyfiken, Kaspersky Lab va organiza evenimente impreuna cu comunitatea de bio-hacking in Suedia si pe teritoriul Europei pentru a discuta aspectele referitoare la securitatea cibernetica si la spatiul privat. Exista numeroase cladiri hi-tech in Suedia, precum Epicenter care dezvolta business-uri care utilizeaza implanturi NFC in mod regulat pentru activitati variate, inlocuind alte dispozitive.

 „Eu prefer sa nu imi implantez un cip,” spune Eugene Kaspersky, Chairman si CEO la Kaspersky Lab. „Insa, inteleg evolutia tehnologiei si cred ca vor exista utilizatori care isi vor asuma riscuri, vor testa limitele tehnologiei si vor experimenta pe propriile corpuri. Mi-ar placea sa faca asta constienti de implicatii si sa tina cont de siguranta inainte, nu dupa ce s-a intamplat ceva, cum este cazul de cele mai multe ori,” comenteaza Eugene Kaspersky. 

„Imi pare foarte bine ca BioNyfiken a ales sa lucreze cu noi pentru a analiza implicatiile de securitate legate de utilizarea corpurilor umane pentru accesarea internetului. Poate ca expertii Kaspersky Lab nu vor descoperi nicio vulnerabilitate, insa, daca oamenii vor avea cipuri NFC in corpuri, as vrea sa ma asigur ca am analizat atent orice posbilititate,” mai adauga Eugene Kaspersky.