In spatele acestui proiect se afla fondatorul Tesla Motors, miliardarul Elon Musk

Miliardarul american Elon Musk, fondator si CEO al producatorului de automobile electrice de lux Tesla Motors, a prezentat proiectul unui sistem de transpot pe distante medii, imaginand capsule metalice care circula prin tuburi la viteze ametitoare, cu motoare electrice alimentate cu energie solara. Proiectul este in atentia presei inca de la mijlocul lunii trecute.

Musk a prezentat proiectul futuristic ca alternativa la o linie feroviara de mare viteza intre San Francisco si Los Angeles, investitie estimata la zeci de miliarde de dolari, prioritara pentru statul California. Opozantii proiectului de cale ferata, printre care se numara si Musk, cosidera ca investitia ar fi prea costisitoare si ineficienta, iar transportul terestru pe aceasta ruta ar ramane la fel de greoi.

Proiectul "Hyperloop" vizeaza transportul intre orase, pe distante de pana la 1.500 kilometri. Omul de afaceri a descris sistemul drept "asemanator unei pusti cu doua tevi", tuburile urmand sa mearga in paralel, aproape alipite, pentru cea mai mare parte a calatoriei, cu bucle la capete.

Pe traseul San Francisco - Los Angeles, proiectul propus de seful Tesla este estimat la 6 miliarde de dolari daca se va opta pentru capsule mai mici, focusate pe transportul de persoane, sau 10 miliarde de dolari in cazul unui proiect mai ambitios, care sa permita si transportul de automobile, potrivit Mediafax.

Reteaua feroviara de mare viteza planificata de autoritatile din California, a carei constructie ar urma sa inceapa in acest an si sa fie finalizata in 2029, va conecta San Francisco, Los Angeles, San Diego si Sacramento. Costurile pentru acest proiect sunt estimate la aproximativ 70 miliarde de dolari.

Tuburile Hyperloop ar fi instalate pe piloni la distante de 50-100 de metri, iar linia ar fi amplasata in apropierea unei autostrazi existente, pentru a reduce la minimum costurile legate de achizitionarea terenului si impactul asupra mediului.

In viziunea lui Musk, partea superioara a tuburilor ar fi acoperita cu panouri solare, care ar genera, pe timpul zilei, mai multa energie fata de necesitatile sistemului.

Capsulele metalice, incarcate cu pasageri si chiar automobile, ar circula cu viteze de pana la 1.300 kilometri pe ora, asigurand calatoria pe ruta San Francisco - Los Angeles in aproximativ 30 de minute.

Musk a postat luni pe blog detalii despre conceptul Hyperloop, convocand ulterior o conferinta de presa. Miliardarul a publicat si o prezentare de 57 de pagini a viziunii sale.

De-a lungul carierei sale, Elon Musk a incercat sa atace industrii care i s-au parut ineficiente sau depasite. In anii '90, Musk a fost unul dintre fondatorii PayPal, o incercare de a reforma industria bancara. Averea pe care a castigat-o in urma vanzarii PayPal catre EBay a fost investita in diverse proiecte in domeniul transporturilor, precum Tesla si Space Exploration Technologies (SpaceX), companie care vizeaza aplicatii comerciale ale transportului in spatiu.

Tesla produce cele mai performante si luxoase automobile cu propulsie totalmente electrica si opereaza o retea de statii de incarcare raspandite in America de Nord. SpaceX concureaza si colaboreaza cu programele spatiale nationale din intreaga lume, lansand sateliti pe orbita si aprovizionand Statia Spatiala Internationala.

Musk estimeaza ca, avand in vedere costurile mai mici si eficienta energetica, biletul pentru o calatorie cu Hyperloop ar fi mult mai ieftin fata de un bilet de tren sau de avion.

In ceea ce priveste siguranta, Musk si-a prevazut proiectul cu diverse mecanisme de urgenta si vizeaza o distanta minima de 5 mile (8 kilometri) intre capsule.

"Exista o frana de urgenta. In general, distanta de siguranta dintre capsule ar fi de aproximativ 5 mile, deci numarul de capsule aflate in circulatie intre Los Angeles si San Francisco la un moment dat ar fi de circa 70, cu plecarea la fiecare 30 de secunde", a explicat miliardarul.

Proiectul imaginat de Musk vizeaza distante maxime de 1.000 mile (1.500 kilometri) intre plecare si sosire, considerand ca, la distante mai mari, avionul devine mai eficient chiar daca imbarcarea si debarcarea presupun proceduri care consuma timp.

"Are sens pe rute precum LA - San Fraicisco, New York - Washington, D.C., New York - Boston si altele. La peste 1.000 de mile, costul tuburilor incep sa devina prohibitive, si in plus nu cred ca ne dorim o retea de tuburi care merg in toate directiile", a afirmat investitorul.