Programatorul a scris codul pentru joc intr-un moment in care informatiile despre Google Glass erau extrem de putine.

Intr-o sala mare, cu mocheta gri, figurine Star Wars, plante ornamentale si un sertar plin de acadele, o mana de programatori romani scriu aplicatii pentru gadgeturile viitorului. Pe mesele baietilor de la AMA, companie din familia Ubisoft cu sediul in Bucuresti, gasesti produse proaspat lansate sau care nici n-au aparut inca pe piata, precum Leap Motion sau Google Glass. 

Cum intri, pe stanga, este biroul lui Andrei Urucu, primul programator din lume care a scris un joc special pentru Google Glass. Gadgetul se va lansa oficial abia la anul, dar e considerat deja cea mai tare inventie de la smartphone incoace. 

Andrei Urucu nu e genul de IT-ist care sa spuna despre el ca ar fi inventat bitul. “Sunt un programator normal”, care crede ca mai are mult de invatat si de muncit ca sa ajunga la nivelul celor de la Facebook sau Google.

A lucrat pana acum in Bucuresti, New York si Rennes (Franta), iar mare parte din ce stie a invatat singur, noapte de noapte in fata calculatorului, buchisind linii de cod, pentru ca zilele si le petrecea alergand intre serviciu si facultate.

Andrei s-a apucat de programare mai degraba din intamplare, iar tot intamplarea a decis, intr-o oarecare masura, ca el sa scrie primul joc din lume special pentru ochelarii inteligenti.

A avut calculator din clasa a VII-a. Nu si-a dorit sa ajunga programator, ci fotbalist.

Jocul Escape, o premiera internationala

Andrei era la munca, in sala de sedinte. “Si, la un moment dat, s-a intrebat cine ar fi pentru Glass. Am ridicat mana. La propriu. Pur si simplu am avut sansa ca ceilalti colegi sa fie ocupati cu alte proiecte sau sa nu fie foarte incantati de idee”, spune el. Citise multe despre Google Glass si i-a placut ideea din spatele gadgetului. “Voiam sa vad ce se poate face”.

S-a documentat doua zile, apoi a luat avionul de la Bucuresti spre Franta, ca sa puna mana pe ochelari. In momentul respectiv, in toata Europa, Google trimisese doua sau trei perechi. Pretul uneia era de 1.500 de dolari, iar pe piata neagra ajunsesera si la $10.000. 

Andrei Urucu vorbeste despre Google Glass la Droidcon 2013. Foto: Zoltan Marton

Jocul adaptat in vara de Andrei Urucu a aparut intr-un moment in care programatorii stiau foarte putine despre noul gadget. Nu vine cu o grafica SF sau cu un mod de lucru sofisticat. La vremea respectiva, programatorii isi doreau doar sa inteleaga ce e Glass si la ce ar putea fi folosit.

“Escape se preteaza foarte bine pentru Glass tocmai datorita graficii si a designului”, spune Andrei. In joc exista un personaj, Norm, care trebuie sa sara dintr-un cerculet intr-altul pe orizontala si pe verticala fara sa aiba posibilitatea sa mearga inapoi. Omuletul poate fi controlat cu ajutorul micului touchpad cu care sunt dotati ochelarii. “Ideea ar fi ca tu, folosindu-te de Norm, sa poti sa treci prin toate cerculetele. Ideal e sa iti calculezi traiectoria de la bun inceput”, spune Andrei. 

Jocul exista de cativa ani pentru telefoanele cu Android, iar programatorul a reusit sa il rescrie pentru Google Glass intr-o saptamana, intr-un moment in care documentatia pusa la dispozitie developerilor era subtire. 

Abia acum, pe 19 noiembrie, Google va face o demonstratie cu Galssware Development Kit, un pachet care reuneste uneltele necesare programatorilor care vor sa faca aplicatii pentru ochelari.

Ziua a alergat intre Politehnica si serviciu, noaptea a invatat sa scrie cod

In spatele premierei semnate de Andrei Urucu se afla ani multi de nopti nedormite si o ambitie de fier. “Cand eram si la facultate, si la munca, in general ma trezeam dimineata pe la 6:00-7:00, ma duceam la serviciu, stateam pana pe la 10:00-11:00, pe urma plecam la facultate ca aveam laboratoare. Apoi ma intorceam la munca si ramaneam pana la 10:00-11:00 seara”. Dupa ce incuia biroul, mergea acasa si rasfoia documentatie ca sa invete programare.

Andrei Urucu lucreaza in Java pentru Android si in C

A inceput ca tester de jocuri la AMA la sugestia unui coleg de grupa, pe cand era in anul II la Calculatoare, la Facultatea de Inginerie in Limbi Straine a Politehnicii din Bucuresti. Bursa pe care o primea nu-i ajungea ca sa se descurce. A avut jobul de tester timp de 9 luni, pana si-a facut curaj sa dea testul pentru a ajunge programator. 

“Dupa ce am invatat 6 luni, mi-am luat inima in dinti. Am dat testul cu un superom, Adrian Punga, care pe langa faptul ca e incredibil de destept, e si foarte modest, om in adevaratul sens al cuvantului. Asa am ajuns la programare”. 

Andrei a lucrat, o vreme, sub indrumarea lui, perioada in care a inceput sa se formeze cu adevarat ca specialist software. Apoi, Adrian a decis ca are nevoie de o noua provocare. “In momentul in care a plecat, a scris un mail imens, in care a luat absolut fiecare persoana si a descris-o in cateva cuvinte, cu bune, cu rele, cum o vede el si ce i-ar sugera sa faca”. Lui Andrei i-a multumit “pentru ca e sincer, pentru ca invata mult, pentru ca a dat (si luat) testul de programare, pentru bunul simt".

La jobul sau de programator, i-au folosit lucrurile invatate in liceu, la informatica, si cursurile de Java din facultate, amestecate printre cele “20 si ceva” de materii de fizica, ce n-au nicio legatura cu calculatoarele si care nici astazi nu intelege ce cautau in orar. Politehnica i-a dat cunostintele de baza, mai departe s-a pregatit singur.

“In facultate, destul de rar ai materii in care sa te lovesti de chestii actuale. In realitate, vorbesti de un Android, de un iOS, in facultate o sa inveti Assembler sau bazele C-ului. Daca cineva vrea sa faca treaba, trebuie sa invete singur foarte mult, sa aiba principii puternice si sa isi urmeze telurile”. 

Ce trebuie sa aiba o aplicatie din care sa faci bani

Pe langa munca de la studioul din Bucuresti, programatorul e detasat, din cand in cand, la sediul din Rennes al companiei, ca sa le dea o mana de ajutor celor de acolo. De cateva ori a fost si la studioul din New York, unde a lucrat ca developer luni la rand.

Spune ca ce se intampla dincolo de Ocean e cu totul altceva fata de ce vezi in tara sau in Europa, iar prima sa amintire americana e legata de zgarie-norii imensi pe care i-a vazut cand a urcat de la metrou. “Cand am ajuns prima data in New York, am iesit de la metrou fix in mijlocul Manhattanului. Am vazut numai zgarie-nori, am fost socat. Mi-am lasat bagajele in camera si am iesit pe strazi. Pizza din New York nu se compara cu nicio pizza de la noi”.

A avut oferte in programare din America, iar francezii i-au propus si ei un job. Pana acum i-a refuzat. “Mai mult din motive personale. Pe de alta parte, tind sa cred ca daca totusi am vrea sa schimbam ceva in tara asta, si noi, cei din generatiile mai tinere, am vrea sa schimbam multe, ar trebui sa mai si ramanem si sa incercam sa facem treaba si pe-aici. Si sa vedem ca se poate face treaba, mult mai greu, cu sacrificii mai mari”.

Dupa ani de zile in care a creat aplicatii pentru mobil, Andrei Urucu spune ca software-ul e un fel de pom laudat si ca putine sunt proiectele cu adevarat valoroase, care pot aduce profit. “Daca cineva ar vrea sa faca o aplicatie, ar trebui sa aiba o superidee. Idee la modul de aplicatii pe care lumea sa le foloseasca la scara larga, sa poti sa le si monetizezi”. 

Viitorul este al tehnologiei care poate fi purtata

Cei care isi doresc sa castige bani din aplicatii trebuie sa urmareasca atent tot ce apare pe piata. “Avem ochelari, avem ceasuri, bratari. Clar o sa apara si un fel de dispozitiv care sa citeasca gandurile. Tot ce a aparut pana acum, oarecum, e logic. Inclusiv Glass, daca stai sa te gandesti. Ai o prisma si, practic, componentele din telefon. Singura chestie foarte originala e ca l-au pus aproape de simturi si poti sa-l folosesti mai usor”. 

Marea problema la Glass e bateria, care se duce foarte repede, mai ales la randari 3D

Pe viitor, Andrei Urucu crede ca va fi tot mai la indemana sa faci lucruri elementare in programare, astfel ca persoanele care inteleg cat de cat bazele informaticii vor fi capabile sa construiasca o aplicatie usoara. “Oricine stie Java sau Python sau PHP, si nu trebuie sa stie foarte mult, ar putea sa faca un fel de aplicatie pentru Glass. Daca ne uitam in istorie, absolut tot timpul s-a mers inspre simplificare si automatizare. Mi-ar placea sa stau pe canapea, dar sa fac cu mintea tot”.

Peste cativa ani, 5 sau 10, Andrei Urucu ar vrea sa aiba o pozitie de management din care sa poata sa ii ajute pe altii. Spera sa lucreze tot cu asa-numitele wearables (gadgeturi care pot fi purtate), ori, daca nu, cu orice fel de tehnologie noua.

Oricat de fascinanta ar fi viata de programator se gandeste insa adesea ca tehnologia nu e, poate, cel mai comod domeniu in care sa lucrezi. “Ma uit la cei de 45-50 de ani, unii au ramas in urma. Trebuie sa fii genul de om care sa se adapteze, sa invete usor”.

Descopera lumea celor mai bune idei din IT si stiinta pe www.smartnation.ro

Surse foto: AMA, Arhiva personala Andrei Urucu