Din 2016, platforma Moral Machine înregistrează alegerile internauţilor în cazul unor scenarii diverse referitoare la accidente fatale.

Oamenii de ştiinţă au consultat timp de un an şi jumătate pe o nouă platformă online, Moral Machine, peste 2 milioane de internauţi din lumea întreagă, pentru a afla răspunsurile acestora la o serie de întrebări stringente din domeniul vehiculelor complet autonome.

Printre acestea se numără: "Ce morală va fi inoculată maşinilor autonome?" şi "În situaţia unui accident, vor trebui ele să protejeze pasagerul sau să evite copilul care traversează strada?" Rezultatele acestui uriaş test online au fost publicate miercuri în revista Nature.

"Niciodată în istoria omenirii o maşină nu a fost autorizată să decidă în manieră autonomă cine ar trebui să trăiască şi cine ar trebui să moară, într-o fracţiune de secundă, fără supraveghere în timp real. Vom depăşi acest prag în orice moment de acum înainte", au scris autorii cercetării în acel articol.

Potrivit oamenilor de ştiinţă, a sosit momentul de "a purta o discuţie globală", pentru ca cetăţenii să îşi facă cunoscute preferinţele în faţa industriaşilor însărcinaţi cu elaborarea algoritmilor incluşi în maşinile autonome şi în faţa factorilor de decizie.

Pe cine va trebui să sacrifice inteligenţa artificială aflată la comanda maşinii autonome atunci când un accident va fi inevitabil? Între iunie 2016 şi decembrie 2017, peste 2 milioane de internauţi din 233 de ţări şi teritorii au făcut testul Moral Machine, disponibil în 10 limbi. Ei au exprimat 40 de milioane de decizii.

Participanţilor le-a fost prezentat cazul unei maşini autonome ale cărei frâne s-au defectat. Maşina trebuia, de exemplu, să aleagă între a se izbi de o barieră din beton, cu riscul de a-şi ucide pasagerul sau pasagerii, sau de accidenta mortal animale domestice sau diverse tipuri de persoane care traversau strada, pe culoarea verde sau roşie de la semafor.

Este riscant să fii în vârstă, sărac sau supraponderal

"Am constatat că s-au detaşat trei mari principii pentru care oamenii s-au pus de acord mai mult sau mai puţin: protejarea mai degrabă a vieţii umane decât a animalelor, salvarea unui număr cât mai mare de vieţi şi salvarea cu prioritate a copiilor", a declarat pentru AFP Jean-Francois Bonnefon, cercetător CNRS din cadrul Universităţii Toulouse. "Însă chiar şi aceste trei preferinţe puternice pot să varieze de la o ţară la alta", a adăugat el.

"Ne aşteptam să observăm un efect al vârstei victimelor potenţiale, iar rezultatele ne-au dat dreptate. Efectul este şi mai mare decât ne-am aşteptat", a adăugat acelaşi specialist francez. Tipologiile umane cele mai des salvate au fost bebeluşii în cărucioare, copiii şi femeile însărcinate.

În plus, preferinţele "morale" riscă să fie supuse unor critici serioase. Astfel, medicii (uşor de recunoscut după o cruce albă cusută pe îmbrăcăminte) şi persoanele atletice au obţinut scoruri mari la acest test, fiind urmaţi de manageri (identificabili printr-o servietă).

După pisici şi câini, apoi infractori (siluetă echipată cu un sac reprezentând o pradă), persoanele vârstnice au fost cel mai puţin salvate de către internauţi, urmate de oamenii fără adăpost (haine zdrenţuite) şi persoanele supraponderale.

Ultima categorie prezintă un risc cu 20% mai mare de a fi sacrificate de maşina autonomă în comparaţie cu persoanele cu alură atletică. Iar "persoanele sărace au probabilitate cu 40% mai mare decât persoanele bogate de a fi strivite", potrivit CNRS (Centrul naţional de cercetări ştiinţifice din Franţa), care consideră că rezultatele testului au evidenţiat o serie de "preferinţe morale controversate".

De asemenea, participanţii la test au salvat mai mulţi pietoni care respectau culorile semaforului decât în cazul oamenilor care încălcau această regulă de circulaţie. Tendinţa a fost deosebit de evidentă "în ţările dezvoltate, cu legi şi instituţii puternice", notează cercetătorii.

"Dacă maşina autonomă este programată în aşa manieră pentru a-i dezavantaja pe pietonii indisciplinaţi, trebuie să ne aşteptăm ca acest lucru să fie mai bine acceptat în ţările în care legea este mai bine respectată decât în alte state", a subliniat Edmond-Awad, cercetător la Massachusetts Institute of Technology (MIT), coautor al studiului.

Ţara care este cel mai angajată în analiza chestiunilor etice din domeniul maşinilor autonome este Germania. Ea a înfiinţat o comisie ce a publicat un raport în acest sens în 2017. Raportul recomandă privilegierea vieţii umane în raport cu viaţa animalelor, însă a estimat că orice distincţie asociată caracteristicilor persoanelor, precum vârsta, ar trebui să fie interzisă.

"Scopul nu este neapărat acela de a urmări voinţa utilizatorilor platformei Moral Machine, ci de a avea o viziune globală asupra preferinţelor morale ale cetăţenilor", au subliniat cercetătorii, care rămân prudenţi în ceea ce priveşte reprezentativitatea participanţilor la acest studiu.

Sursa: Agerpres