Distanta ar fi de "doar" 1500 de ani lumina.

Telescopul spatial al celor de la NASA, Kepler, are misiunea de a descoperi lumi mici, stancoase ce orbiteaza planete aflate la mare distanta. Insa Kepler nu poate detecta doar exoplanete - eruptii solare si multe altele pot aparea in observatiile misiunii, scriu cei de la Discovery News.

Exista insa speculatii ca telescopul Kepler ar putea detecta mai mult decat fenomene naturale, si anume structuri artificiale din jurul altor stele. Imagini cu o civilizatie avansata care este avansata pe scara Kardashev si are posibilitatea de a lua energie direct de la stea. Aceasta civilizatie extraterestra ipotetica ar dori sa construiasca o megastructura vasta, atat de mare incat sa blocheze o parte din vizibilitatea planetei!

Cand Kepler detecteaza o exoplaneta, o face sesizand o cadere a luminii date de o stea. Premisa de la care se pleaca este simpla - o exoplaneta orbiteaza in fata unei stele, cunoscuta sub numele de tranzit, Kepler detecteaza schimbarea de lumina si creaza o "curba de lumina" - adica practic un grafic care analizeaza schimbarea de lumina, putand determina marimea exoplanetei. Poate detecta astfel si forma exoplanetei. In general, aceasta este rotunda. Ei bine, o interpretare a datelor trimise de Kepler arata o exoplaneta care nu este rotunda.

In cele mai multe cazuri, orice schimbare a luminii stelei poate fi atribuita unui fenomen natural. Dar daca toate posibilitatile sunt analizate si mai ramane un singur scenariu? Daca scenariul ramas spune ca obiectul nu poate avea alta natura decat artificiala? Cu alte cuvinte, daca este extraterestra?

O stea, numita KIC 8462852, a fost descoperita avand un semnal de tranzit curios. Intr-un raport oferit jurnalului Monthly Notices of the Royal Astronomical Society, astronomii, inclusiv cercetatori de la programul de crowdsourcing Planet Hunters, spune: "Pe durata misiunii Kepler, KIC 8462852 a fost observata avand forme neregulate, caderi aperiodice de lumina la sub 20%".

Cercetarea punctea, desciind fenomenul, ca steaua este unica. Kepler a colectat date de la aceasta stea timp de 4 ani. Nu este o eroare, semnele sunt reale, spun cei de la Discovery.

"Nu am mai vazut niciodata ceva precum aceasta stea" spune Tabetha Boyajian, cercetator postdoctorat la Universitatea Yale si principalul scriitor al cercetarii. "Este foarte ciudat. Am crezut ca sunt date proaste sau o miscare a telescopului, insa toate testele au fost validate".

Studiile ce au urmat, pentru ca telescopul avea in campul de vizibilitate 150.000 de stele, au fost detectate 2 evenimente interesante de tranzit, unul detectat intre zilele 788 si 795, si unul intre zilele 1510 si 1570. Cercetatorii au notat aceste evenimente sub denumirile D7800 si D1500.

Datele de tranzit pentru KIC 8462852, ce arata D800 and D1500.

Primul dintre ele pare sa aiba un singur tranzit ce a dus la scaderea luminozitatii stelei cu 15%, in timp ce D1500 a reprezentat mai multe tranzituri, fiind posibilitatea de a indica diferite obiecte ce au dus la o scadere a luminozitatii cu 22%. Pentru a provoca o astfel de scadere, acele obiecte de tranzit trebuie sa fie uriase.

Cercetatorii au analizat fiecare posibilitate cunoscuta, insa acestea au fost anulate - de exemplu, a fost analizata posibilitatea existentei unui disc circumstelar de praf. Insa cautarea unui semnal infrarosu asociat cu astfel de discuri a fost fara rezultat. A fost cercetata si posibilitatea unei coliziuni uriase planetare, insa nu a fost descoperit nimic.

Singura explicatie naturala pare a fi interventia unui val de excomete. Nu este insa o explicatie care sa-i satisfaca pe cercetatori. Avand in vedere ca galaxia noastra exista de 13 miliarde de ani, nu pare imposibila existenta unei civilizatii extratereste capabila sa construiasca megastructuri in jurul stelelor.

"Existenta extraterestrilor ar trebui sa fie ultima ipoteza de luat in considerare, dar asta arata ca ceva la care te-ai astepta de la extraterestri sa construiasca" le-a spus Jason Wright, astronom la Universitatea Penn State, celor de la The Atlantic.