A murit biochimistul britanic Frederick Sanger, dublu laureat al premiului Nobel. Savantul avea 95 de ani

Biochimistul britanic Frederick Sanger, recompensat cu doua premii Nobel pentru chimie gratie descoperirilor sale asupra genomului, a murit marti, la varsta de 95 de ani, au anuntat miercuri reprezentantii Institutului Sanger, citati de AFP.
"Veste trista: Fred Sanger, al carui nume il poarta institutia noastra, a murit. Mostenirea acestui om modest este aceea de a fi transformat medicina", se afirma in comunicatul emis de acest institut care a jucat un rol important in secventierea genomului uman.
Frederick Sanger a murit marti, in somn, la spitalul Addenbrooke din Cambridge, a precizat un purtator de cuvant de la Medical Research Council, o organizatie universitara care sustine si incurajeaza cercetarile stiintifice. Frederick Sanger este una dintre cele patru persoane din lume care au castigat de doua ori premiul Nobel.
El a primit primul sau Nobel pentru chimie in 1958, pentru lucrari in domeniul structurii proteinelor si, in special, asupra insulinei. In 1980, a impartit al doilea Nobel pentru chimie cu Paul Berg si Walter Gilbert, pentru o metoda de secventiere a genelor, pe care a creat-o si care ii poarta numele.
Gratie acestei metode, echipa sa a reusit in 1977 sa realizeze prima secventiere a genomului unui organism biologic. "Fred Sanger ar fi dezaprobat cu siguranta acest apelativ, dar, daca cineva este parintele stiintei genomiale, atunci el este acela - un om discret, determinat si modest, cu convingeri ferme", se afirma pe site-ul Institutului Sanger.
"El si colegii sai au dezvoltat, in anii '70, metode de secventiere a ADN-ului care sunt utilizate si astazi in biologia genomica", se spune in acelasi comunicat. "Fred Sanger era unul dintre cei mai importanti cercetatori din secolul al XX-lea", a declarat Craig Venter, fondatorul J. Craig Venter Institute din Statele Unite, specializat in cercetari asupra genomului.
"El a schimbat, in doua randuri, viziunea lumii stiintifice: mai intai, prin secventierea insulinei, dovedind ca proteinele sunt lanturi liniare de acizi aminati, iar apoi prin metoda lui inovatoare de secventiere a ADN-ului, care a condus la aparitia stiintei genomiale. Ne vom aminti intotdeauna de contributiile sale", a adaugat el.