În ciuda amenințărilor constante legate de mutațiile care au loc în ceea ce privește fauna și flora de pe Terra, și în în 2019 au dispărut definitiv alte câteva specii de animale.
Una dintre ele este melcul Hawaiian - Achatinella apexfulva, ultimul din specia sa, cunoscut sub numele de „George” a murit într-un laborator din Hawaii la începutul anului. Astfel, această specie este, oficial, dispărută de pe fața Pământului.
„Am escaladat munții încercând să găsesc mai mulți, iar oamenii îi caută de peste 20 de ani”, a explicat David Sischo, coordonatorul programului pentru evitarea extincției melcilor de la Departamentul de Resurse Naturale al statului Hawaii.
La fel ca multe alte specii de melci din această regiune, exemplarele Achatinella apexfulva au murit din cauza faptului că, în urmă cu câteva decenii, autoritățile din domeniul agriculturii au cultivat pe scară largă alte specii invazive pentru a elimina animalele care ar fi făcut rău culturilor agricole. Planul a scăpat de sub control și, astfel, melcul Hawaiian a dispărut, oficial, din acest ecosistem.
Șobolanul cu coada mozaic Bramble Cay - Melomys rubicola se găsea până acum pe o insulă extrem de mică din nordul continentului australian și a fost, de ceva vreme, o specie de rozătoare amenințată cu extincția. Guvernul australian a anunțat, oficial, extincția animalelor, în luna februarie. Habitatul specie a fost distrus de inundații – din cauza nivelului din ce în ce mai ridicat al apelor oceanice și a topirii accelerate a ghețarilor.
Rinocerul de Sumatra (extincție regională): ultimul rinocer de Sumatra din Malaysia a murit de cancer în luna noiembrie. Astfel, în acest moment mai există pe Terra mai puțin de 80 de astfel de exemplare, pe teritoriul Indoneziei.
Nuthatch Bahama (potential dispărută). Înainte ca uraganul Dorian să devasteze Bahamas, în luna septembrie, biologii estimau că mai există doar două astfel de păsări. Acum însă, șansele ca acestea să fi supraviețuit catastrofei sunt foarte mici, iar specia este, mai mult ca sigur, definitiv dispărută, informează Mashable.
Ce au toate aceste specii în comun? Fiecare dintre ele este specifică unui habitat insular, mult mai vulnerabil. Astfel, și numărul de exemplare este mai mic, în acest context, fiind și mult mai sensibile la schimbările bruște de temperatură, la furtuni sau alte fenomene naturale.