Bacteriile și virusurile pot supraviețui milioane de ani blocate în ghețari și permafrost, iar pe măsură ce încălzirea globală crește, acestea reapar. 

Academiile Naționale de Științe, Inginerie și Medicină din SUA au organizat un atelier de lucru pentru a discuta despre o amenințare de boală emergentă ce are legătură cu microorganismele prinse în ghețari, calote de gheață și permafrost, care vor fi eliberate pe măsură ce lumea se încălzește și gheața se topește.

În timpul reuniunii, Alexander Volkovitskiy de la Academia Rusă de Științe a relatat un incident care a avut loc în 2016 în peninsula Yamal de pe coasta de nord a Rusiei, unde localnicii pasc sute de mii de reni. În acea vară, temperaturile au fost neobișnuit de ridicate și o parte din permafrost s-a dezghețat. Bacteria care provoacă antraxul - care era prezentă în peninsulă de peste un secol - a ieșit din sol și s-a răspândit rapid. Înainte ca epidemia să fie ținută sub control, peste 2000 de reni au murit. De asemenea, zeci de oameni au contractat boala.

Această poveste ar putea fi un prevestitor a ceea ce va urma. Pe măsură ce regiunile înghețate ale Pământului se dezgheață, microbii latenți de mult timp vor apărea în mod inevitabil. Aceștia se află în materia organică din permafrost, așa că întrebarea pe care și-o pun cercetătorii este cât de periculoși ar putea fi pentru oameni.

Aproximativ 10 % din suprafața Pământului este acoperită de gheață și zăpadă. Marile calote de gheață din Antarctica și Groenlanda se întind pe 15,7 milioane de kilometri. Numai în emisfera nordică există 23 de milioane de kilometri pătrați de permafrost, sol care rămâne sub 0°C timp de cel puțin doi ani consecutiv, în special în Siberia, platoul tibetan și în regiunile îndepărtate ale Americii de Nord. Schimbările climatice determină topirea acestora, iar tot ceea ce este stocat în gheața, zăpada și permafrostul care se topesc va ieși la suprafață. 

Pe scurt, zăpada și gheața pot conține comunități înfloritoare de viață microscopică. De exemplu, în 2013, Trista Vick-Majors de la Universitatea Tehnologică din Michigan a făcut parte dintr-o echipă care a forat în lacul Whillans, ce se află la 800 de metri sub suprafața stratului de gheață din Antarctica de Vest. „Am crezut că vom fi norocoși dacă vom măsura ceva", spune ea. „Acolo se întâmplau mult mai multe decât ne așteptam". Studiile ulterioare au dezvăluit ecosisteme întregi de bacterii și alte microorganisme cu diverse stiluri de viață, toate trăind împreună, în ciuda frigului și a întunericului.

Deși putem detecta microbi în gheața veche de milenii, aceștia sunt puțini. Acest lucru nu înseamnă, totuși, că nu supraviețuiește nicio formă de viață. Într-un studiu din 2007, cercetătorii au reușit să cultive bacterii din gheața antarctică veche de până la 8 milioane de ani. Din fericire, cele care au rezistat nu au fost unele care să poată să atace oamenii. Într-adevăr, bacteriile care infectează oamenii sunt adaptate pentru a trăi la temperatura corpului nostru, așa că este foarte puțin probabil ca acestea să supraviețuiască pentru perioade lungi sub zero grade.

În comparație cu bacteriile, au existat mult mai puține studii asupra virușilor din gheață. Dar știm că aceștia sunt purtați acolo de vânt și, de asemenea, că virușii sunt contagioși doar atunci când sunt prezenți în număr mare. Chiar dacă este puțin probabil ca microorganismele eliberate de ghețari și ghețari să ne îmbolnăvească, acestea nu sunt complet inofensive. „Ele vor ajunge în sistemele fluviale", spune Karen Cameron de la Universitatea din Glasgow, Marea Britanie. „Vor fi îngropate în acumularea de sedimente și materie organică în lacuri și în mediile din aval ale fiordurilor și în mediile din apropierea țărmului", iar asta ar putea afecta flora și fauna. 

___________________________________________________________________________________________________

Urmăriți emisiunile preferate pe protvplus.ro: