Noi cercetări sugerează că semnele unei vieți marțiene străvechi ar putea fi acolo - sau, mai degrabă, ascunse chiar sub suprafața marțiană, la adăpost de radiațiile nocive, fapt care le-ar permite să supraviețuiască până la 280 de milioane de ani.

Descoperirea le dă din nou speranțe cercetătorilor că urme de viață străveche - sau chiar organisme care să se afle într-o stare vegetativă - ar putea fi găsite într-o zi pe Planeta Roșie.

În cadrul studiului, oamenii de știință au descoperit că o bacterie terestră, Deinococcus radiodurans, este atât de rezistentă la radiații încât poate suporta echivalentul a 280 de milioane de ani de radiații prezente la 10 metri sub suprafața marțiană. Micul microorganism care a fost găsit prosperând în reactoarele nucleare de pe Pământ ar putea rezista chiar și 1,5 milioane de ani pe suprafața marțiană, constant bombardată de radiații cosmice și solare.

Secretul este chiar mediul uscat și rece al planetei Marte. Atunci când temperatura este de minus 79 de grade Celsius, D. radiodurans „devine o bacterie fenomenală, astronomic de rezistentă la radiații", a declarat autorul principal al studiului, Michael Daly, genetician și expert în biologia radiațiilor la Uniformed Services University din Maryland.

D. radiodurans este un organism cunoscut de mult timp ca fiind un campion în ceea ce privește rezistența la radiații. Se găsește în intestinul uman și în multe alte locuri de pe Pământ și chiar a supraviețuit ani de zile în vidul din spațiu. Cu toate acestea, noua cercetare este prima încercare de a testa limita superioară a rezistenței bacteriei la radiații atunci când aceasta se află în stare deshidratată. Anterior, oamenii de știință descoperiseră că bacteria poate rezista la o cantitate mare de radiații atunci când se află într-o cultură lichidă, a declarat Daly pentru Live Science.

Cercetătorii au plasta bacteria într-un mediu uscat, apoi au congelat-o și au „bombardat-o” atât cu radiații gamma, cât și cu radiații care le imită pe cele și pe cele solare. În acest context, D. radiodurans putea supraviețui la o cantitate uimitoare de radiații.

D. radiodurans a evoluat pe Pământ, unde atmosfera protejează planeta și organismele sale de cele mai grave radiații. Orice bacterie marțiană ar fi trebuit să evolueze într-un mediu fără această protecție și probabil ar fi trebuit să dezvolte o rezistență similară la radiații, a spus Hoffman.

Marte nu a mai avut apă lichidă pe scară largă de 2 miliarde de ani, așa că este încă prea puțin timp pentru a sugera că planeta găzduiește o multitudine de bacterii care abia așteaptă să revină la viață. Dar deoarece Marte are o atmosferă foarte subțire, pe suprafața planetei plouă cu regularitate cu meteoriți, a spus Daly. Căldura și apa lichidă eliberate de aceste impacturi ar putea trezi bacteriile adormite din subteran și ar permite o înflorire temporară a vieții.

Chiar dacă această teorie a oazei temporare nu este adevărată, potențialul de lungă durată al bacteriilor de pe Marte înseamnă că bucățele de viață străveche ar putea fi încă prezente sub formă de urme în roci, a spus Hoffman. ADN-ul și alte indicii ale vieții ar putea exista sub formă de fragmente, chiar dacă organismele au murit de mult. 

________________________________________________________________________________________________

Urmăriți emisiunile preferate pe protvplus.ro: