Bosonului Higgs este considerat a detine cheia descifrarii structurii fundamentale a Universului.

Existenta lui a fost postulata in 1964 de fizicianul britanic Peter Higgs si de colegii acestuia Robert Brout si François Englert.

Bosonul Higgs, greu de descoperit pentru ca este instabil, explica motivul pentru care anumite particule elementare au masa, iar altele nu au, relevand felul in care cele din urma interactioneaza cu fortele electromagnetice pentru a forma materia din Univers.

Doua echipe internationale de fizicieni au dezvaluit in sfarsit existenta bosonului Higgs, pe 4 iulie, dupa o serie de experimente desfasurate la Large Hadron Collider (LHC) al CERN, din apropiere de Geneva, care este cel mai mare accelerator de particule din lume.

In afara bosonului Higgs, revista Science a retinut alte noua descoperiri stiintifice demne a de fi incluse in topul sau pe 2012:

- Cercetatorii japonezi au transformat celule susa embrionare de soareci in ovocite viabile care au putut fi fecundate in laborator si s-au dezvoltat apoi in soricei nascuti din mame purtatoare. Aceasta tehnica are potentialul de reda speranta femeilor infertile.

- Secventierea completa a genomului omului de Denisova, pornind doar de la un fragment de os de la degetul mic, gratie unei tehnici noi. Aceasta reusita a ridicat misterul care il invaluia pe acest verisor stravechi al omului de Neanderthal si al omului modern.

- Sistemul complex de coborare pe sol al robotului american Curiosity - un fel de macara zburatoare -, care a demonstrat, odata cu ajungerea sa pe Marte, in luna august, ca NASA poate sa trimita, cu mare precizie, incarcaturi considerabile pe solul martian. Aceasta tehnica va putea fi folosita pentru viitoarele misiuni spatiale cu echipaje umane la bord.

- Laserele cu raze X de un miliard de ori mai puternice decat sursa traditionala luminoasa a sincotronului au permis identificarea structurii proteinelor, pana atunci inaccesibila surselor cu raze X conventionale.

- Ingineria de precizie a genomului care permite de acum inainte modificarea sau inactivarea genelor, o tehnica de directionare genetica eficienta si mai putin scumpa, ce ar putea identifica rolul specific al genelor si al mutatiilor acestora.

- Confirmarea existentei fermionilor lui Majorana, particule care au printre alte proprietati si pe aceea de a actiona ca propria lor antimaterie si care se prezinta sub forma unor cvasi-particule. Ele ar putea fi utilizate pentru a stoca si trata un numar mare de date informatice.

- Proiectul ENCODE, care, dupa 10 ani de cercetari, a aratat ca 80% din genomul uman este activ, fapt care ar trebui sa ii ajute pe oamenii de stiinta sa inteleaga mai bine felul in care genele sunt activate si dezactivate, reliefand in acelasi timp anumiti factori de risc genetic pentru boli.

- O interfata creier-masina a aratat ca pacientii paralizati pot sa miste un brat mecanic doar prin activitatea mintala si sa execute miscari complexe, fiind astfel considerata o tehnologie experimentala foarte promitatoare pentru persoanele cu handicap.

- Descoperirea de catre cercetatorii chinezi a ultimului parametru dintr-un model de fizica ce descrie felul in care anumite particule, denumite neutrino, se modifica cu viteza luminii. Aceste rezultate arata ca fizica particulelor neutrino ar putea explica intr-o buna zi motivul pentru care Universul contine atat de multa materie si atat de putina antimaterie.