Când au început oamenii să se deplaseze în poziție bipedă. Una dintre cele mai mari întrebări din antropologie are acum un răspuns

Trecerea la mersul pe două picioare, în loc de patru, reprezintă un moment important în evoluția speciei noastre, motiv pentru care oamenii de știință sunt dornici să afle exact când a avut loc - iar un nou studiu estimează că această adaptare a avut loc în urmă cu aproximativ 7 milioane de ani.
Această estimare se bazează pe o analiză detaliată a fosilelor din zona coapsei (femur) și antebraț provenite de la Sahelanthropus tchadensis, cea mai veche specie reprezentativă a umanității. Aceste fosile au fost descoperite pentru prima dată în Toros-Menalla, în Ciad, în 2001.
În același timp, este probabil ca acești oameni timpurii să fi făcut destul de multe cățărări în copaci folosind și toate cele patru membre - așa cum este normal pentru o specie care a făcut trecerea treptată de la patru la două picioare. Comparând fosilele de coapsă și antebraț cu oasele echivalente ale oamenilor moderni, ale cimpanzeilor și gorilelor, cercetătorii au reușit să-și dea seama de mecanismul de utilizare a acestora și de modul în care această specie se deplasa.

În total, au fost folosite 20 de caracteristici diferite ale oaselor fosilizate pentru a stabili dacă acest strămoș al oamenilor mergea pe două sau pe patru picioare - inclusiv forma exterioară a rămășițelor și structurile interne, evaluate prin proceduri imagistice avansate.
Echipa sugerează că există o diferență între modul în care specia se cățăra în copaci în comparație cu gorilele și cimpanzeii din zilele noastre: cu utilizări ferme ale mâinilor, mai degrabă decât sprijinindu-se pe oasele degetelor de la mâini și picioare.
Cercetarea se bazează și pe un studiu anterior privind o fosilă de craniu dezgropată în același loc și despre care se crede că ar aparține tot lui S. tchadensis. Analiza craniului a sugerat că aceste creaturi asemănătoare maimuțelor erau bipede, dar acum există dovezi mai cuprinzătoare.
Fosilele datează cam din perioada în care oamenii s-au separat genetic de cimpanzei și bonobo, care sunt cele mai apropiate rude ale noastre încă în viață, în urmă cu 6-8 milioane de ani, deci este o etapă crucială - și una care a atras deja numeroase dezbateri științifice.
Acești hominini timpurii ar fi trăit probabil într-un mediu în care erau întâlnite păduri, palmieri și pășuni, atât mersul pe două picioare, cât și cățăratul în copaci fiind opțiuni pentru ei în căutarea hranei și a apei.
__________________________________________________________________________________________________
Urmăriți emisiunile preferate pe protvplus.ro: