Efectul de „brain-fog” pe care îl experimentează mulți dintre cei care au suferit de COVID ar putea fi cauzat de scurgeri în zona vaselor de sânge din creier, arată o nouă cercetare.

Oamenii de știință citați de Sky News susțin că acest virus a provocat perturbări în bariera hemato-encefalică a unora dintre pacienți, ceea ce au sugerat că ar putea cauza probleme cognitive observate la cei care se luptă cu această afecțiune.

Cercetătorii de la Trinity College Dublin și de la centrul de cercetare FutureNeuro au analizat probe recoltate de la 76 de pacienți care au fost internați cu diagnostic de coronaviurus în martie sau aprilie 2020, precum și probe recoltate de la 25 de persoane înainte de pandemie.

Descoperirile lor, publicate în Nature Neuroscience, au arătat că cei care suferă de long COVID și care aveau mici scurgeri de sânge în regiunea barierei hematoencefalice aveau „brain fog”, în timp ce cei fără întreruperi nu.

„Pentru prima dată am reușit să arătăm că vasele de sânge din creierul uman care prezintă anumite scurgeri, în tandem cu un sistem imunitar hiperactiv, pot fi factorii cheie ai efectului de brain fog asociat cu sindromul long COVID”, au spus specialiștii.

Descoperirile vor schimba probabil modul în care înțelegem și tratam afecțiunile neurologice post-virale, spun specialiștii.

Cei care suferă de această afecțiune au raportat multe efecte diferite, dar au fost relatate în mod regulat simptome recurente, cum ar fi oboseală, dificultăți de respirație, probleme de memorie și gândire și dureri articulare și musculare.

Oricare dintre aceste simptome, care durează mai mult de 12 săptămâni după infectare, poate fi considerat COVID de lungă durată.