După zeci de ani, știm mult mai multe despre efectele mai fine ale particulelor din atmosferă asupra agriculturii noastre. Iar cifrele rămân la fel de sumbre ca întotdeauna.

Un grup de oameni de știință din întreaga lume a propus șase scenarii care aproximează ceea ce ne-am putea aștepta de la aprovizionarea cu alimente în urma unui conflict nuclear cu escaladare rapidă între state beligerante.

Făcând abstracție de victimele imediate ale atacurilor, care ar putea fi de ordinul sutelor de milioane, doar rata mortalității cauzate de o criză de penurie de calorii ar putea nimici cea mai mare parte a populației mondiale.
Cercetătorii au folosit modelul Community Earth System Model al Centrului Național pentru Cercetare Atmosferică pentru a prezice modul în care modelele meteorologice s-ar putea schimba odată cu adaosul de funingine și praf produs de exploziile nucleare.

Apoi au folosit aceste date pentru a face estimări privind modul în care randamentele culturilor și stocurile marine ar reacționa la schimbările de temperatură la suprafață, la lumina directă și difuză și la precipitații.

Rezultatele nu au fost prea frumoase. Să luăm ca exemplu un bombardament nuclear relativ minor, care implică aproximativ 100 de detonări, cum ar fi cel pe care l-am putea anticipa în cazul în care tensiunile dintre India și Pakistan ar fi în fierbere.

Conform calculelor cercetătorilor, 5 milioane de tone metrice de particule ar fi aruncate în atmosferă. Pentru o comparație, incendiile catastrofale din California din 2017 și cele din Australia de la sfârșitul anului 2019 au emis câte 1 milion de tone metrice fiecare.

Consecințele ar însemna că cei mai mulți dintre noi ar avea acces la cu 8% mai puține calorii, iar până la 255 de milioane de oameni ar muri de foame în următorii ani. În mod ironic, ajustările în modul în care ne hrănim ar putea chiar să determine unele comunități să îngrămădească mai mult în farfurie, mărindu-și aportul cu până la 5 procente.
Un război total care ar epuiza stocurile de mii de bombe ale SUA și Rusiei ar adăuga 150 de milioane de tone de nisip și praf în atmosfera planetei noastre.

După cum s-a văzut în conflictul dintre Ucraina și Rusia, comerțul cu alimente ar fi aproape sigur întrerupt. Națiunile care depind de alimentele trimise din alte părți ar trebui să se adapteze rapid

Totuși, fără un comerț internațional care să le completeze dieta, populația Australiei ar putea încă să își procure cel puțin jumătate din calorii din grâul de primăvară. Simulările efectuate de cercetători au arătat că această cultură ar suferi o scădere minimă a randamentului, sau poate chiar o ușoară creștere.

De asemenea, aprovizionarea cu alimente a Noii Zeelande s-ar putea confrunta cu un impact mai mic decât națiunile care se bazează pe culturi precum orezul.

Cu toate acestea, după cum remarcă cercetătorii, tulburările socio-politice care ar urma în mod inevitabil transformă previziunile relativ simple privind economia alimentară într-o harababură haotică.

„Dar dacă acest scenariu ar avea loc cu adevărat, Australia și Noua Zeelandă ar vedea probabil un aflux de refugiați din Asia și din alte țări care se confruntă cu insecuritatea alimentară", notează autorii.

În timp ce studiul avansează previziunile din trecut cu date mai precise, există încă multe necunoscute când vine vorba de modul în care omenirea s-ar lupta în urma unui război nuclear.

__________________________________________________________________________________________________

Urmăriți emisiunile preferate pe protvplus.ro: