Oamenii de știință spun că mirosurile care le plac sau nu le plac oamenilor tind să fie comune la persoane din medii culturale diferite, ceea ce ar putea sugera o bază evolutivă pentru preferințele noastre olfactive.

În cadrul unui nou studiu, cercetătorii au cerut persoanelor din 10 grupuri culturale distincte - inclusiv o serie de popoare indigene de vânători-culegători și comunități agricole tradiționale, precum și locuitori ai orașelor moderne - să miroasă 10 arome unice și să le clasifice în ordinea gradului de plăcere.

„Am vrut să evaluăm dacă oamenii din întreaga lume au aceeași percepție olfactivă și dacă le plac aceleași tipuri de mirosuri ori dacă acest lucru este ceva ce se învață din punct de vedere cultural", spune neurocercetătorul Artin Arshamian de la Institutul Karolinska din Suedia. „În mod tradițional, a fost considerat un construct cultural, dar noi putem arăta că nu este chiar așa".

Printre participanți s-au numărat mai multe grupuri de vânători-culegători (inclusiv poporul Semaq Beri din Peninsula Malay din Thailanda), precum și mai multe comunități horticole și agricole de subzistență (cum ar fi poporul Chachi din Ecuador), dar și o cohortă de subiecți din New York, reprezentând un mediu urban modern divers din punct de vedere rasial și etnic.

Mirosul considerat în general ca fiind cel mai plăcut a fost vanilina (principala componentă a extractului de vanilie), în timp ce următorul cel mai popular a fost butanoat de etil (care are un miros de fructe și este adesea folosit ca potențiator de aromă în alimentele cu aromă de fructe). Pe locul al treilea a fost linaloolul, care are un miros floral. Cel mai puțin popular miros în cadrul studiului a fost acidul izovaleric, care este cunoscut pentru că are un miros înțepător și neplăcut, asociat cu brânza, laptele de soia și transpirația.

Echipa lui Arshamian a descoperit că influența tradițiilor culturale joacă doar un rol mic în preferințele oamenilor în materie de arome. Atunci când oamenii au clasificat diferite mirosuri individuale în funcție de gradul de plăcere percepută, cercetătorii spun că prin cultura participanților au putut explica doar aproximativ 6% din variație, în timp ce 54% s-a datorat preferințelor individuale ale oamenilor, iar profilul molecular al substanței chimice a explicat aproximativ 40% din variație.

Cu alte cuvinte, în timp ce oamenii clasifică diferit mirosuri distincte, cea mai mare parte a variației observate pare a fi o chestiune de preferințe personale, nu o reflectare a culturii.

__________________________________________________________________________________________________

Urmăriți emisiunile preferate pe protvplus.ro: