Cât de departe poate merge alterarea naturii, în numele științei? 

Cercetătorii s-ar putea afla în prezent la granița fină dintre inovație și malformație științifică, după ce au început să proiecteze în laborator segmente din creierul uman și, în unele cazuri, chiar să le transplanteze animalelor, avertizează o parte a comunității științifice.

Realizarea de „mini-creiere” a devenit una dintre temele fierbinți ale neuroștiinței. Bucățile de creier sunt realizate din celule stem și, deși au doar dimensiunea unui bob de mazăre, unele dintre ele au dezvoltat sponan circumvoluțiuni și s-au transformat în structuri similare creierelor bebelușilor născuți prematur.

Mulți oameni de știință sunt de părere că aceste experiente au potențialul de a transforma medicina, permițându-le să privească distinct creierul uman. Aici intervine, însă, problema etică: până unde poate merge realizarea acestor experimente care îi implică pe oameni?

„Dacă există chiar și firava posibilitate ca această practică să fie una sensibilă, atunci s-ar putea să fi depășit limita. Nu ne dorim ca oamenii să facă experimente care au potențialul de a-i răni pe cei din jur”, a declarat Elan Ohavn, directorul Green Neuroscience Laboratory din San Diego, California, citat de The Guardian.

Din cauza dificultăților de a studia creierele persoanelor vii, aceste structuri sunt considerate revoluționare. Medicii au putut cerceta schizofrenia, autismul, motivul pentru care bebelușii dezvoltă creiere atât de mici atunci când sunt infectați cu Zika.

Într-un studiu recent, cercetătorii de la Harvard au arătat că aceste segmente cerebrale se multiplică într-o varietate de țesuturi, de la neuronii cortexului cerebral la celulele specifice retinei.

Printr-o altă cercetare, specialiștii au transplantat fragmente de creier uman șoarceilor și, observând conexiunea, și-au dat seama că s-au produs noi sinapse între neuronii rozătoarelor, determinate de acest aspect.