În 1984, Campionatul Mondial de Șah a fost întrerupt subit din cauza stării de sănătate a lui Anatoly Karpov, o elită a șahului rusesc. În lunile dinaintea marii finale, Karpov slăbise 10 kilograme. 

Iar acesta nu este singurul care a resimțiti efectele fizice extreme ale „sportului minții”. Jucătorii de șah de elită pot arde până la 6000 de calorii pe zi, fără să se miște de pe scaun, informează ESPN și Science Alert.

Este creierul responsabil pentru consumul masiv de energie? Și, dacă da, înseamnă că gânditul intens este o modalitatea simplă de pierdere în greutate?

Atunci când corpul este în stare de repaus, adică nu e angajat în nicio activitate în afară de respirație, digestie și conservare, creierul utilizează între 20 și 25% din energia totală a organismului, în principal sub formă de glucoză.
Acest procent se traduce în 350 – 450 de calorii pe zi. În copilărie, creierul este și mai avid de energie: „În medie, la copiii de 5-6 ani, activitatea cerebrală consumă 60% din energia corpului lor”, susține Doug Boyer, professor de antropologie la Universitatea Duke.

Din acest punct de vedere, oamenii nu sunt unici. Arianna Harrington studiază consumul de energie la nivelul creierelor mamiferelor, iar cercetările ei arată că și animalele mici utilizează la fel de multă energie pentru activitatea creierului precum ființele umane.

Boyer crede că motivul este acela că, în ciuda faptului că, în sine, creierul este ușor, acesta este un organ mare, comparative cu celelalte. „Dacă ai un creier mare comparativ dimensiunea trupului tău, atunci probabil că va fi mai activ din punctul de vedere al consumului metabolic. Foarte multă energie este folosită pentru alimentarea sinapselor, iar asta implică și procesul de transportare a ionilor care este, probabil, cel mai obositor proces care se derulează în aria cerebrală”, a declarat Boyer.

În plus, creierul nu se resetează, practic, niciodată. În timp de noi dormim, acesta are, totuși, nevoie de „combustibil” pentru a continua să trimită semnale care să mențină corelate celulele și, astfel, și funcțiile corpului nostru.
Dat fiind faptul că vorbim despre creier ca despre un mare consumator de energie, asta înseamnă că dacă îl punem și mai mult la treabă va consuma și mai multă energie și, astfel, vom arde mai multe calorii?

Teoretic, răspunsul este da, atunci când vorbim despre sarcini cognitive dificile, chiar dacă ele diferă de la un individ la altul. La modul general, în această categorie pot intra încercarea de a învăța să cântăm la un instrument muzical sau planificarea unor mutări neconvenționale în timpul unui joc de șah.

„Atunci când ne antrenăm pentru a învăța ceva nou, creierul se adaptează în așa fel încât să crească transferul de energie în regiunile cerebrale care solicită efort. Cu timpul, pe măsură ce devenim din ce în ce mai pricepuți în privința unei anumite activități, creierul nu mai trebuie să lucreze la fel de intens, așa că ajungem să facem mult mai puțin efort”, a explicat unul dintre cercetători.

Dacă ar fi să corelăm informațiile cu stilul nostrum de viață și cu tipul de alimentația adoptat, verdictul este următorul. Doar gânditul intens nu o să ne facă să pierdem în greutate.