A fost nevoie de unul dintre cele mai puternice lasere de pe planetă, dar oamenii de știință au reușit să creeze gheață fierbinte.

Recent, cercetătorii au confirmat existența unei forme „superionice” de gheață fierbinte, adică apă înghețată care poate rămâne în stare solidă chiar și atunci când este expusă la mii se grade Celsius.

Acest paradox al naturii poate exista datorită unei presiuni imense, iar descoperirile făcute grație acestui experiment ar putea lămuri misterul nucleelor gigantice de gheață ale unor planete precum Uranus și Neptun, scriu jurnaliștii de la Science Alert.

La suprafața Pământului, punctele de fierbere și de îngheț ale apei variază extrem de puțin și rămân categoric în limitele pe care le cunoaștem dintotdeauna: apa fierbe când este extrem de cald și îngheață când e foarte frig.

Ambele situații în care se schimbă starea de agregare se produc, însă, sub influența presiunii atmosferice (acesta este și motivul pentru care punctul de fierbere al apei este mai scăzut la altitudini ridicate).

În vidul spațiului, apa nu poate exista în forma sa lichidă: fierbe și se evaporă imediat, chiar și la -270 de grade Celsius (temperatura medie a Universului), înainte de-a trece în starea de sublimare și a se transforma în cristale de gheață.

Există teorii potrivit cărora, în medii cu presiune extrem de ridicată, se întâmplă exact opusul: apa se solidifică la temperaturi mari.

Acest fapt a fost observat recent de oamenii de știință de la Lawrence Livermore National Laboratory. Cercetătorii au reușit să creeze Ice VII, o formă cristalizată a gheții pe care o regăsim la presiunea de 30.000 de atmosfere, pe care au supus-o unui tratament cu laser. Gheața rezultată a avut un flux predominant de ioni mai degrabă decât de electroni, de aici și numele de „gheața superionică”.

Mai întâi, un strat subțire de apă a fost plasat între două nicovale de diamant. Apoi, șase lasere gigantice au fost folosite pentru a genera o serie de unde de șoc la o intensitate care a crescut progresiv, în așa fel încât apa să fie comprimată la o presiune de 1 până la 4 atmosfere. În același timp, undele au produs o temperatură situată între 1.650 și 2.760 de grade Celsius (adică aproximativ jumătate din cea a suprafeței Soarelui, care are 5.505 grade).

Rezultatul experimentului oferă indicii importante referitoare la felul în care giganți de gheață precum Neptun și Uranus ar putea avea câmpuri magnetice atât de ciudate, mai ales că, anterior, cercetătorii au crezut că aceste planete au în structură un ocean fluid de apă ionică și amoniu.