O fosilă a unei păsări antice, veche de peste 120 de milioane de ani, a fost găsită în China și prezintă câteva caracteristici destul de neobișnuite, asemănătoare cu cele ale dinozaurilor, inclusiv un craniu ciudat, similar cu cel al lui T. rex.

În urmă cu aproximativ 120 de milioane de ani, o pasăre înfricoșătoare, cu un craniu care semăna ciudat de mult cu cel al unui Tyrannosaurus rex, zbura pe cerul Cretacicului timpuriu. Un specimen recent identificat al acestei specii necunoscute până acum oferă indicii despre modul în care păsările și-au manifestat divergența evolutivă față de restul dinozaurilor.

Modul exact în care păsările au evoluat față de restul teoropodelor, un grup biped cu oase goale și trei degete sau gheare la fiecare picior, care se referă inclusiv la raptorii precum Velociraptor - este încă neclar.

Cercetătorii au descoperit noua specie, pe care au numit-o Cratonavis zhui, într-un sit din China. Vârsta fosilei sugerează că C. zhui a apărut probabil undeva între prima pasăre cunoscută, Archaeopteryx, care a trăit în urmă cu aproximativ 150 de milioane de ani, în perioada Jurasicului, și Ornithothoraces, un grup din epoca dinozaurilor care evoluase deja către multe trăsături ale păsărilor moderne.

Într-un nou studiu, publicat la 2 ianuarie în revista Nature Ecology and Evolution, cercetătorii au analizat noua fosilă pentru a vedea ce trăsături a împărtășit cu ambele grupuri. După o tomografie computerizate (CT) de înaltă rezoluție, care le-a permis să reasambleze virtual oasele în 3D, echipa a descoperit că, în ciuda faptului că majoritatea scheletului era foarte asemănătoare cu Ornithothoraces, anumite oase împărtășeau o asemănare surprinzător de strânsă cu dinozaurii. Cea mai izbitoare asemănare a fost la nivelul craniului, care are o formă „aproape identică celei a craniului de T. rex", au transmis cercetătorii.

Craniul este remarcabil pentru că ar fi împiedicat C. zhui să își miște partea superioară a ciocului, în raport cu maxilarul inferior. Păsările moderne sunt capabile să miște ambele părți în mod independent, ceea ce se crede că a contribuit în mare măsură la enorma lor diversitate ecologică de astăzi și este surprinzător să știm că această trăsătură s-a dezvoltat atât de târziu în istoria evolutivă a păsărilor.

C. zhui are, de asemenea, o scapulă - adică un os al umărului cu rol în procesul de zbor - neobișnuit de alungită și un metatarsian, os care se găsește în picior, în comparație cu păsările moderne. Omoplatul alungit al exemplarului nou-descoperit a „compensat probabil aparatul de zbor subdezvoltat, în general, la această pasăre timpurie", a explicat într-un comunicat de presă coautorul studiului, paleontologul Min Wang.

Per total, această structură sugerează că anumite trăsături ale scheletului s-ar fi putut dezvolta independent unele de altele de-a lungul arborelui evolutiv al păsărilor, un fenomen cunoscut sub numele de evoluție convergentă. Dar sunt necesare mai multe analize detaliate pentru a afirma acest lucru cu certitudine. 

Sursa foto: Live Science / Zhao Chuang

__________________________________________________________________________________________________

Urmăriți emisiunile preferate pe protvplus.ro: