„Singura necunoscută este cât de mult va rezista omenirea”, arată oamenii de știință. 

„The Future We Choose”, o carte scrisă de cei care au pus bazele acordului climatic de la Paris, oferă o viziune sumbră referitoare la felul în care ar putea arăta lumea peste 30 de ani.

Autorii au explorat ipoteza, de altfel destul de realistă, a eforturilor minime realizate de autorități pentru a reduce emisiile de carbon, fapt care va determina încălzirea planetei cu peste 3 grade până în 2100.

Una dintre primele zone în care se remarcă o schimbare majoră este calitatea aerului. Degradarea sa masivă, pe zi ce trece, va duce la un nivel din ce în ce mai ridicat al particulelor poluante, la boli respiratorii și la comportamente pe care le vedem deja în țările asiatice, acolo unde oamenii folosesc măști pentru a putea face față poluării atmosferice. Din ce în ce mai puțini oameni vor lucra afară, în aer liber, și chiar și în spații închise aerul va deveni acid, provocând stări de greață, de amețeală și disconfort.

Lumea devine din ce în ce mai „fierbinte”, temperaturile globale vor crește accentuat în următoarele decenii, iar acest lucru este deja o realitate care a scăpat de sub control. Pădurile și plantele vor fi din ce în ce mai rare, vor apărea din ce în ce mai multe incendii de vegetație, lucru care va duce la distrugerea faunei și la crearea unui mediu ostil vieții, atât pentru oameni, cât și pentru animale. Unii spun chiar că, în multe regiuni, rasa umană va reveni la organizarea în triburi și la stilul de viață nomad, în căutarea unei zone propice vieții și a hranei pentru subzistență.

În aceeași direcție, resursele alimentare se micșorează pe zi ce trece, iar diferențele încep să se vadă în marile magazine, reflectate în prețurile din ce în ce mai mari. Zonele climatice au suferit mutații, astfel că regiuni la care până acum nici nu ne-am fi gândit au ajuns să fie potrivite pentru activități agricole (Alaska, zonele arctice), în vreme ce altele nu mai pot produce absolut nimic (Mexic, California).

Țările cu hrană suficientă vor face tot posibilul să o păstreze pentru uz propriu, așa că vor izbucni, cel mai probabil, crize alimentare, lovituri de stat și războaie civile care vor decima populațiile.

Schimbarea modului în care specia umană se raportează la evoluțiile naturale este un subiect de eternă actualitate, iar pentru oamenii de știință aceste schimbări par o certitudine. Rămâne de văzut doar cât vom reuși fiecare să rezistăm într-un mediu care ne macină din ce în ce mai mult atât fizic, cât și psihologic.