Conexiunile dintre diferitele regiuni ale creierului responsabile de procesarea limbajului depind de limba maternă.

Limba maternă a unei persoane poate modela modul în care creierul acesteia construiește conexiunile între diferite centre de procesare a informațiilor, relevă un nou studiu.

Diferențele observate în aceste structuri ale rețelelor lingvistice au fost legate de caracteristicile lingvistice din limbile materne ale participanților la studiu: germană și arabă.

„Diferența identificată nu ar trebui să fie din cauza unei origini etnice diferite, ci, de fapt, limbii pe care noi [ei] o vorbim", a declarat pentru Live Science Alfred Anwander, cercetător la Institutul Max Planck pentru Științe Cognitive și ale Creierului Uman din Germania, coordonatorul studiului. Cercetarea a fost publicată online în februarie în revista NeuroImage.

Deși rețeaua de limbaj crește și devine una dintre cele mai puternice rețele din creier, conexiunile la naștere sunt slabe. Pe măsură ce învățăm să vorbim, legăturile se întăresc între diferitele regiuni ale creierului, responsabile pentru diferite tipuri de procesare a limbajului, cum ar fi recunoașterea cuvintelor din sunete și interpretarea sensului propozițiilor, a explicat Anwander.

Diferitele limbi pot solicita anumite tipuri de procesare a limbajului mai mult decât altele. Cercetătorii au vrut să vadă cum afectează aceste diferențe formarea conexiunilor în creier.

Studiile anterioare au evidențiat regiuni ale creierului care se activează în timpul procesării limbajului. Acestea sunt situate în principal în emisfera stângă, deși ambele părți ale creierului sunt invocate în procesarea auditivă, iar regiunea care evaluează accentul și intonația în pronunțarea cuvintelor se află în emisfera dreaptă.

Studiul a inclus 94 de participanți. Jumătate dintre ei vorbeau doar limba germană, iar cealaltă jumătate vorbeau doar arabă, după ce se stabiliseră recent în Germania. Deși vorbeau limbi diferite și au crescut în culturi diferite, participanții erau foarte apropiați în ceea ce privește alți factori care pot influența configurația creierului, cum ar fi vârsta și nivelul de educație.

Scanările creierului au fost obținute cu ajutorul „RMN de difuzie", care urmărește mobilitatea direcțională a moleculelor de apă pentru a identifica structuri de-a lungul cărora apa se poate deplasa cu ușurință.

Scanările au arătat că vorbitorii nativi de limbă germană au prezentat o conectivitate crescută în regiunile emisferei stângi implicate în procesarea limbii, în comparație cu vorbitorii de limbă arabă. Anwander a remarcat că limba germană este considerată complicată din punct de vedere sintactic, ceea ce înseamnă că sensul unei propoziții este desprins mai puțin din ordinea cuvintelor și mai mult din formele gramaticale ale cuvintelor. Astfel, cuvintele care depind unele de altele pentru sensul lor se pot afla la capetele opuse ale unei propoziții. Regiunile de procesare sintactică se află mai ales în părțile frontale ale emisferei stângi, astfel încât conectivitatea mai mare din emisfera stângă are sens, a spus el.

În schimb, Anwander a descris limba arabă ca fiind complexă din punct de vedere semantic - în timp ce ordinea cuvintelor din propoziție rămâne mai fixă, înțelesul cuvintelor poate fi mai dificil de decodificat. Cercetătorii au observat o conectivitate crescută între emisferele stângă și dreaptă pentru vorbitorii de arabă.

Este posibil ca rețeaua lingvistică modelată de prima limbă a unei persoane să influențeze alte abilități cognitive nonlingvistice, a spus Anwander. De exemplu, memoria unui vorbitor de germană ar putea fi influențată de faptul că trebuie să audă propoziții întregi înainte de a le analiza sensul. 

__________________________________________________________________________________________________

Urmăriți emisiunile preferate pe protvplus.ro: