Pandemia globală de coronavirus a afectat aproape toată lumea în moduri pe care încă încercăm să le înțelegem. Se pare că unul dintre efecte este acela că mulți dintre noi au devenit mai morocănoși, adesea până la punctul de a deveni mai nevrotici și mai puțin agreabili.

Potrivit unui nou studiu realizat pe 7.109 persoane cu vârste cuprinse între 18 și 90 de ani, schimbarea a fost mai vizibilă la adulții mai tineri. În rândul persoanelor în vârstă incluse în cercetare nu au existat schimbări semnificative din punct de vedere statistic.

În timp ce studiile anterioare au sugerat că evenimentele stresante la nivel colectiv, dar localizate - cum ar fi un dezastru natural - nu influențează major trăsăturile de personalitate, acest studiu arată că presiunile globale ale mediului pot face într-adevăr diferența.

„Au existat schimbări de personalitate mai mici la începutul pandemiei, dar schimbări izbitoare începând cu anul 2021", spun autorii studiului. „De remarcat că personalitatea adulților tineri s-a schimbat cel mai mult, înregistrând creșteri accentuate ale nevrozelor și scăderi ale agreabilității și conștiinciozității.”

„Altfel spus, adulții tineri au devenit mai morocănoși și mai predispuși la stres, mai puțin cooperanți și încrezători și mai puțin responsabili".

Cercetătorii au folosit modelul Big Five al trăsăturilor de personalitate - care include predispoziția la comportament nevrotic, tendința de a fi extrovertit, disponibilitatea, agreabilitatea și conștiinciozitatea - pentru a evalua participanții la studiu. Dintre ele, capacitatea de a fi extrovertit a înregistrat o scădere generală. De asemenea, disponibilitatea este o altă trăsătură care acum pare să fie mai puțin răspândită după pandemie.

Cercetătorii raportează că, luate în ansamblu, aceste schimbări de personalitate ar fi avut nevoie, în mod normal, de mai mulți ani pentru a se produce. „Acestea sunt echivalentul a aproximativ un deceniu de schimbare normativă a personalității", scriu cercetătorii în lucrarea publicată.

Interesant este că scăderile în gradul de manifestare, disponibilitate, agreabilitate și conștiinciozitate au avut loc în cursul anilor 2021 și 2022, dar nu au fost semnificative în 2020. Acest lucru sugerează că stresul și-a modificat natura pe măsură ce pandemia a progresat sau că am avut o reacție întârziată la ele.

Următoarea întrebare este cât de permanente vor fi aceste schimbări: dacă vor dura ani de zile sau dacă personalitățile noastre pot reveni la ceva asemănător cu starea lor anterioară. Acest lucru are repercusiuni importante asupra sănătății noastre mentale și fizice.

„Nu știm încă dacă aceste schimbări sunt temporare sau vor fi de durată, dar dacă ele persistă, ar putea avea implicații pe termen lung", spune Angelina Sutin, cercetător în domeniul comportamentului de la Florida State University.

_________________________________________________________________________________________________

Urmăriți emisiunile preferate pe protvplus.ro: