Charles Darwin este contrazis de un nou studiu, ce răstoarnă concluziile sale cu privire la apariția mutațiilor genetice. 

Teoria lui Darwin conform căreia mutațiile genetice sunt întotdeauna aleatorii este greșită, sugerează o nouă cercetare prin care au fost găsite dovezi potrivit cărora mutațiile genetice pot fi un răspuns la presiunile mediului înconjurător și la felul în care evoluează acesta. 

Timp de mai bine de un secol, oamenii de știință au susținut teoria lui Charles Darwin conform căreia toate mutațiile genetice sunt aleatorii și accidentale, cele mai benefice trăsături fiind transmise între generații prin reproducere.

Cercetătorii de la Universitatea din Haifa, Israel, spun însă că nu este așa, descoperind că generarea mutației hemoglobinei S (HbS) nu este întâmplătoare. Persoanele cu această mutație au un nivel suplimentar de protecție împotriva malariei, iar echipa a descoperit că locuitorii din Africa, de exemplu, sunt mult mai predispuși să o aibă decât cei din Europa.

Autorii studiului spun că mutația nu este aleatorie, deoarece există cu precădere acolo unde protecția este strict necesară, „lucru pe care darwinismul nu îl poate explica". „Am ajuns la ipoteza că evoluția este influențată de două surse de informații: informații externe, ce reprezintă selecția naturală, și informații interne, care sunt acumulate în genom de-a lungul generațiilor și care au un impact asupra originii mutațiilor”, a explicat profesorul Adi Livnat, autorul principal al studiului. Acest nou studiu, la care au participat și experți din Ghana, este considerat a fi prima dovadă a existenței unor „mutații nealeatorii” în genele umane.

Darwin a susținut că viața a apărut prin evoluție, dar modul exact în care această evoluție - la nivel granular - funcționează de fapt, a fost deschis la discuții și dezbateri. Mult timp s-a presupus că aceasta se bazează pe o serie de modificări accidentale ale genomului, care, prin selecție naturală, au făcut ca cele mai puternice mutații să supraviețuiască.

Conform teoriilor tradiționale, accidentele care duc la formarea unor creiere mai mari sunt susceptibile de a fi transmise mai departe, dar cele care provoacă o moarte timpurie, nu. De exemplu, aceste mutații accidentale au dus la dezvoltarea sistemului cardiovascular uman sau la evoluția spre deplasarea în poziție verticală.

Pentru a face distincția între mutația aleatorie și selecția naturală și pentru a adăuga posibilitatea unor mutații nealeatorii, profesorul Livnat a creat o nouă metodă. Aceasta le-a permis să detecteze mutațiile care apar „din senin" la unii dintre descendenți fără a fi moștenite de la niciunul dintre părinți.

Metoda le-a permis să numere aceste mutații pentru anumite puncte de interes din cadrul genomului - ceea ce nu a fost posibil până acum cu o asemenea precizie. „Contrar așteptărilor, rezultatele au susținut modelul nealeatoriu”, a scris echipa de cercetare.

„Trebuie să studiem informația internă și modul în care aceasta afectează mutația, deoarece deschide ușa către ideea că evoluția este un proces mult mai complex decât era perceput anterior”. El a spus că descoperirile au potențialul de a schimba înțelegerea fundamentală a evoluției și a bolilor care sunt cauzate de mutații - inclusiv cancerul.

__________________________________________________________________________________________________

Urmăriți emisiunile preferate pe protvplus.ro: