Specialiștii de la Galeriile Naționale ale Scoției au descoperit ceva cu totul neașteptat în spatele unei picturi de Van Gogh. 

Privind atent din spatele unei pânze cu o pălărie cu boruri largi și o batistă largă, un autoportret nedescoperit până atunci al lui Vincent van Gogh, una dintre cele mai populare și influente figuri din istoria artei occidentale, se ascundea în colecția Galeriilor Naționale ale Scoției de mai bine de jumătate de secol.

„A fost absolut emoționant", a declarat Lesley Stevenson, oficial al Galeriilor Naționale ale Scoției, despre momentul în care o radiografie de rutină pentru conservarea unui alt tablou al lui Van Gogh, „Head of a Peasant Woman”, a scos la iveală această descoperire extraordinară pe spatele pânzei, ascunsă timp de peste 100 de ani sub straturi de lipici și carton.

„Nu ne așteptam la mare lucru", a adăugat Stevenson despre „micul tablou modest" care a fost donat în 1960 de un avocat din Edinburgh, Alexander Maitland. Acesta a fost supus unei radiografii în cadrul unui exercițiu de catalogare și în pregătirea expoziției de vară a Academiei Regale Scoțiene despre impresionismul francez - deși Van Gogh era olandez, și-a petrecut o mare parte din cariera artistică în Franța.

Evaluarea cu raze X a fost procesate într-o cameră obscură de modă veche, iar când Stevenson a privit imaginile și-a dat seama că avea în față chiar chipul lui Van Gogh.

Cercetările ulterioare sugerează că tabloul face parte dintr-o serie de autoportrete experimentale - există cinci lucrări similare, expuse la Muzeul Van Gogh din Olanda - pictate pe spatele unor pânze anterioare din perioada în care a locuit în Nuenen, în sudul țării, din decembrie 1883 până în noiembrie 1885. Acolo a întreprins o serie de studii ale sătenilor, pentru a pregăti capodopera sa timpurie, „Mâncătorii de cartofi”, pictată în 1885.

Frances Fowle, curatorul principal pentru artă franceză, a declarat că descoperirea - considerată a fi o premieră pentru orice instituție britanică - a contribuit la înțelegerea unei perioade cruciale din dezvoltarea artistică a lui Van Gogh, când a întâlnit pentru prima dată lucrările impresioniștilor francezi după ce s-a mutat la Paris în 1886, unde a fost sprijinit de fratele său Theo și a întâlnit artiști de avangardă precum Henri de Toulouse-Lautrec și Émile Bernard.

Inspirat de artiști precum Georges Seurat și Paul Gauguin, a adoptat un stil de pictură mai colorat și mai expresiv, de multe ori reutilizând pânzele pentru a economisi bani.

Fowle a declarat: „Această perioadă în care a început să realizeze autoportrete a fost esențială în dezvoltarea stilului său matur, când a început să experimenteze cu propria sa tușă de pensulă distinctivă. Van Gogh a fost un gânditor foarte independent și și-a dezvoltat atât de repede noul său stil radical."

Acum, restauratorii vor începe procesul de dezvăluire a autoportretului, care se află într-o stare incertă sub straturi de adeziv și carton, păstrând în același timp pictura originală.

Sursa foto: The Guardian/Neil Hanna, Graeme Yule - National Galleries of Scotland

__________________________________________________________________________________________________

Urmăriți emisiunile preferate pe protvplus.ro: