Viaţa aşa cum o cunoaştem noi are nevoie de trei ingrediente principale: apă în stare lichidă, molecule organice şi o sursă de energie.

Viaţa ar fi putut să apară în Sistemul Solar înainte ca procesul de formare a planetei noastre să fie complet, conform unui studiu coordonat de Lindy Elkins-Tanton, planetolog la Arizona State University.

Cercetarea lansează ipoteza că planetoizii, sau asteroizii primordiali din care s-au format planetele, dispuneau de toate ingredientele necesare apariţiei vieţii încă din zorii formării Soarelui şi Sistemului Solar, scrie Live Science.

Condiţiile propice apariţiei vieţii ar fi putut să se menţină în interiorul unor astfel de asteroizi sau planetoizi vreme de zeci de milioane de ani - perioadă probabil suficient de lungă pentru ca viaţa simplă, unicelulară, să poată apărea, crede Elkins-Tanton, care este şi coordonatoarea ştiinţifică principală a viitoarei misiuni NASA spre asteroidul metalic Psyche.

Unii planetoizi au supravieţuit dincolo de procesul de formare a planetelor din Sistemul Solar, existând posibilitatea ca aceştia să fi adus seminţele vieţii pe Pământ. 

„Nu toţi planetoizii au fost implicaţi în genul de coliziuni catastrofale care să-i transforme în plasmă, distrugându-i complet", declara Elkins-Tanton. „Unii dintre ei au căzut - aşa cum a fost spre exemplu meteoritul Chelyabinsk - pe suprafaţa unei planete temperate", a adăugat ea, referindu-se la obiectul cosmic care a explodat deasupra oraşului Chelyabinsk în februarie 2013.

Viaţa aşa cum o cunoaştem noi are nevoie de trei ingrediente principale: apă în stare lichidă, molecule organice şi o sursă de energie. Planetoizii, care s-au format în primii 1,5 milioane de ani de la începutul Sistemului Solar, dispuneau, probabil, de toate aceste ingrediente.

Spre exemplu, 35 de aminoacizi diferiţi au fost identificaţi în interiorul meteoritului Murchison, care s-a prăbuşit în sudul Australiei, în 1969. Murchison este atât de plin de materie organică încât miroase ca un puţ de ţiţei.

Sursa de energie pentru aceşti planetoizi, aşa cum a fost şi corpul din care s-a desprins meteoritul Murchison, provine din descompunerea radioactivă a izotopului aluminiu-26. Căldura radioactivă degajată în interiorul unor astfel de planetoizi ar fi fost suficient de intensă pentru a-i topi în întregime, caz deloc proprice pentru viaţă, a adăugat ea.

Alte corpuri însă ar fi putut să se topească doar parţial, din interior spre exterior, rămânând un nucleu metalic, înconjurat de o manta din magmă şi o scoarţă primitivă.

Astfel de planetoizi ar fi avut interiorul extrem de fierbinte, dar la exterior ar fi fost îngheţaţi. Fluxul de căldură care radiază dinspre interior ar fi provocat eliberarea de fluide, aşa cum este apa, pe care le-ar fi împins spre suprafaţă.

Astfel de procese ar fi putut genera medii ospitaliere pentru viaţă sub scoarţa îngheţată a planetoizilor. În plus, aceste medii ospitaliere pentru viaţă ar fi putut să se menţină pentru perioade mari de timp, de ordinul zecilor de milioane de ani.

Ideea că viaţa nu ar fi apărut pe Pământ ci s-ar fi răspândit pe mai multe corpuri din Sistemul Solar purtată de asteroizi şi comete nu este una nouă. Există oameni de ştiinţă care sunt de părere că viaţa a apărut mai întâi pe Marte şi a ajuns să contamineze ulterior Pământul, după ce roci de pe Marte, desprinse în urma impactului cu asteroizi, au plutit prin spaţiu până au căzut pe Terra.

Există chiar şi cercetători care sunt de părere că originile vieţii provin din afara Sistemului Solar şi au ajuns până aici purtate de comete provenite din alte sisteme stelare.

Sursa: Agerpres