Noile fosile analizate de antropologi contestă ideea că oamenii moderni i-au exterminat pe oamenii de Neanderthal la scurt timp după ce au venit din Africa.
Descoperirea unui dinte de copil și a unor unelte de piatră într-o peșteră din sudul Franței sugerează că Homo sapiens se afla în Europa de Vest în urmă cu aproximativ 54.000 de ani. Acest detaliu îi plasează în regiune cu câteva mii de ani mai devreme decât se credea anterior, ceea ce indică faptul că cele două specii ar fi putut coexista pentru perioade lungi de timp.
Descoperirile au fost făcute într-o peșteră din Franța, cunoscută sub numele de Grotte Mandrin, de către o echipă condusă de profesorul Ludovic Slimak de la Universitatea din Toulouse. Acesta a fost uimit când a aflat că există dovezi ale unei așezări umane moderne timpurii.
„Acum putem demonstra că Homo sapiens a sosit în regiune cu 12.000 de ani înainte de momentul pe care l-am luat în calcul inițial, iar această populație a fost înlocuită ulterior de alte populații de Neanderthal. Acest lucru rescrie literalmente toate cărțile noastre de istorie”, a spus Slimak.
Neanderthalienii au apărut în Europa încă de acum 400.000 de ani. Teoria actuală sugerează că aceștia au dispărut în urmă cu aproximativ 40.000 de ani, nu la mult timp după ce Homo sapiens a ajuns pe continent din Africa.
Dar noua descoperire arată că specia noastră a sosit, de fapt, mult mai devreme și că cele două specii ar fi putut coexista în Europa tip de aproximativ 10.000 de ani, înainte ca neanderthalienii să dispară.
Potrivit profesorului Chris Stringer, de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, acest lucru pune în discuție viziunea actuală, potrivit căreia specia noastră i-a copleșit rapid pe neanderthalieni. „Nu a fost o asimilare peste noapte din partea oamenilor moderni", a declarat acesta pentru BBC News.
Spre marea surprindere a arheologilor, echipa a găsit un dinte de copil într-un strat datând de acum aproximativ 54.000 de ani, împreună cu câteva unelte de piatră făcute într-un mod care nu era asociat cu neanderthalienii.
Dovezile sugerează că acest grup timpuriu de oameni a trăit în sit pentru o perioadă relativ scurtă, de poate aproximativ 2.000 de ani, după care situl a fost nelocuit. Neanderthalienii au revenit ulterior, ocupând situl pentru alte câteva mii de ani, până când oamenii moderni le-au luat locul în urmă cu aproximativ 44.000 de ani.
O altă descoperire cheie a fost asocierea uneltelor din piatră găsite în același strat cu dintele copilului cu oamenii moderni. Unelte realizate în același mod fuseseră descoperite în alte câteva situri, dar până acum oamenii de știință nu erau siguri ce specie umană a stat la baza realizării lor.
Ideea unei interacțiuni prelungite cu neanderthalienii se potrivește cu descoperirea făcută în 2010, potrivit căreia oamenii moderni au în ADN-ul lor și o structură genetică moștenită de la Omul din Neanderthal, ceea ce indică faptul că cele două specii s-au încrucișat, potrivit profesorului Stringer. Rămâne de văzut dacă, în viitor, vor fi descoperite și mai multe dovezi care să întărească această teorie.
__________________________________________________________________________________________________
Urmăriți emisiunile preferate pe protvplus.ro: