„Mingile de foc” asemănătoare unor meteoriți din atmosfera Soarelui se comportă ca niște stele căzătoare în timpul fenomenului de ploaie coronală, au descoperit oamenii de știință.

„Meteoriții" de pe Soare constă în structuri sferice de plasmă care încălzesc gazele din atmosfera din jurul lor în timp ce cad înapoi pe suprafața solară cu viteze de până la 150 de kilometri pe secundă.

Descoperirea acestor detalii în urma unei cercetări conduse de fizicianul Patrick Antolin din Marea Britanie, ar putea ajuta oamenii de știință să afle mai multe despre atmosfera Soarelui și să descopere de ce aceasta este, în mod ciudat și paradoxal, mult mai fierbinte decât suprafața sa.

Ploaia coronală se supune, în mare parte, acelorași legi fizice ca și ploaia de pe Pământ. Materialul încălzit se ridică de la suprafață și, pe măsură ce ajunge tot mai sus, se răcește, ceea ce îl face să cadă din nou către suprafața astrului. Pe Pământ, acest material este de obicei apă. Corespondentul ei pe Soare este plasma.

Cercetătorii înțeleg destul de bine cum funcționează ploaia coronală, dar instrumentul Solar Orbiter (SolO) al Agenției Spațiale Europene le-a oferit o imagine uimitor de apropiată. În martie 2022, sonda s-a apropiat în picaj la doar 48 de milioane de kilometri de Soare, în prima sa manevră de acest gen. Această întâlnire apropiată le-a oferit astronomilor o multitudine de date colectate la o distanță mai mică pe care să le analizeze.

Deoarece atmosfera solară este atât de subțire, buclele câmpului magnetic de pe soare acționează ca un fel de tunel prin care se deplasează aglomerările de plasmă. Prin urmare, probabil că structurile ajung intacte la suprafață, provocând o scurtă emisie de căldură și lumină atunci când aterizează. Dar buclele magnetice împiedică plasma să formeze o coadă, așa cum se întâmplă cu meteoriții.

„Simpla detectare a ploii coronale este un pas uriaș pentru fizica solară, deoarece ne oferă indicii importante despre marile mistere ale Soarelui, cum ar fi modul în care se încălzește la milioane de grade", au concluzionat astronomii.

__________________________________________________________________________________________________