Este posibil ca o serie de desene rupestre, despre care s-a stabilit că au fost create în urmă cu 75.000 de ani, să fie opera neanderthalienilor și, în același timp, cele mai vechi astfel de însemne din această perioadă. 

Echipa de cercetători care a analizat lucrările descoperite în peștera franceză La Roche-Cotard susține că acesta este cel mai vechi exemplu clar de gravură rupestră din perioada Neanderthal descoperit vreodată, demonstrând că cei mai apropiați veri ai noștri ne împărtășeau creativitatea și dorința de exprimare.

Arheologul Jean-Claude Marquet de la Universitatea din Tours, Franța, și colegii săi au descoperit că operele de artă trebuie să fi fost izolate de lumea exterioară în urmă cu 51.000 - 57.000 de ani.

Abia când intrarea în peșteră a fost redescoperită, la începutul secolului XX, camerele au fost deschise din nou și secretele cavităților săpare în piatră au fost dezvăluite.

Merită menționat și faptul că dovezile recente descoperite în Liban sugerează că Homo sapiens a părăsit Africa și a călătorit în Europa de Vest mai devreme decât credeau experții. Deși este posibil să fi ajuns la o distanță apropiată de peșteră, aceste excursii inițiale par să fi ocolit, în mare parte, ceea ce este acum Franța, posibil din cauza rezistenței din partea neanderthalienilor care ocupau deja regiunea.

Artefactele găsite în peștera La Roche-Cotard și în apropierea acesteia sugerează că neanderthalienii au trăit pe malurile Loarei de acum 100.000 de ani până acum 65.000 de ani.

Cele mai vechi figuri cunoscute pictate de Homo sapiens, sau de orice altă specie, de altfel, au fost găsite pe o insulă din Indonezia și datează de acum 45.000 de ani.

Prin comparație, începutul artei abstracte, expresioniste, cum ar fi cele realizate cu linii paralele sau cercuri, este mai greu de determinat. Depinde de ceea ce consideră experții că este de fapt „artă".

Pe lângă câteva zgârieturi aleatorii care par a fi fost făcute de animale, cercetătorii care lucrează la peștera La Roche-Cotard au inventariat zeci de „semne alungite sau punctate, organizate spațial" care par a fi făcute de hominizi.

Prin frecarea rocii ușoare și poroase, cel care locuia în această peșteră cu mii de ani în urmă a modelat probabil pelicula exterioară mai moale, explică Marquet și echipa sa, creând o „canelură netedă și regulată".

Analizând caracteristicile întregii colecții, Marquet și colegii săi sugerează că aceste desene sunt mmai mult grafice decât funcționale", reprezentând o compoziție organizată, deliberată", determinată de „un design și o intenție conștientă".
Este imposibil de spus dacă ele au o semnificație mai mare, dar tot mai multe dovezi sugerează că neanderthalienii ar fi putut fi mult mai artistici decât am crezut cândva.

De exemplu, un obiect extrem de controversat găsit în afara peșterii, datat ca provenint de acum aproximativ 75.000 de ani, numit Masca de la Roche-Cotard, arată suspect de asemănător cu o față, cu ochi care par să fi fost sculptați cu grijă într-o placă de silex plat. Între timp, în Spania, pereții de peșteră pictați în roșu și șabloanele de mână datează de peste 60.000 de ani, iar unii oameni de știință au folosit această cronologie pentru a susține că au fost făcute de neanderthalieni.

Arheologul Dirk Leder, care a ajutat la descoperirea celebrei sculpturi în os din Germania, are o propunere și mai controversată. În 2021, el a afirmat că este posibil ca neanderthalienii să nu fie primii hominini capabili să se exprime prin artă abstractă. Unele dovezi indică faptul că specia Homo erectus grava cochilii cu modele abstracte încă de acum 500.000 de ani, în Java, Indonezia.

Dacă acest lucru reprezintă o formă de operă de artă legitimă rămâne de discutat și în arheologie, ca și în artă, aceste aspecte sunt mereu supuse dezbaterii. 

_________________________________________________________________________________________________

Urmăriți emisiunile preferate pe protvplus.ro: