Lingvistii britanici au ajuns la concluzia ca stramosii omului din epoca de piatra care traiau in Europa foloseau anumite cuvinte care pot fi recunoscute si in zilele noastre in mai multe limbi moderne, potrivit unui studiu publicat recent in Statele Unite, informeaza AFP.

Anumite substantive, verbe, adjective si adverbe provin, in mare parte neschimbate, din cuvintele care alcatuiau o limba comuna a oamenilor, care a disparut in urma cu circa 15.000 de ani, afirma Mark Pagel, profesor de biologie evolutiva la Universitatea Reading din Marea Britanie, principalul autor al acestui studiu.

Aceste cuvinte, precum "eu", "voi", "noi", "mama" si "coaja" (de copac, n.r.) au in anumite limbi acelasi sens si aproape aceeasi sonoritate pe care le aveau in acea vreme, au anuntat lingvistii britanici.

Folosind un model informatic, cercetatorii au aflat astfel ca anumite cuvinte s-au schimbat atat de lent de-a lungul timpului incat au putut sa conserve urme ale trecutului lor ancestral vreme de mai bine de 10.000 de ani.

Aceste cuvinte indica existenta unei mari familii lingvistice care unifica sapte grupe de limbi din Eurasia, afirma autorii studiului.

Pana acum, lingvistii se bazau doar pe studierea sunetelor asemanatoare produse de cuvinte pentru a le identifica pe acelea care erau probabil derivate din stramosi comuni, precum "pater" in limba latina si "father" ("tata") in limba engleza.

Insa aceasta abordare prezinta inconvenientul de a grupa uneori cuvinte cu sonoritati apropiate, dar cu sensuri foarte diferite, precum "team" ("echipa") si "cream" ("crema").

Pentru a evita aceasta problema, profesorul Pagel si colaboratorii sai au plecat de la principiul potrivit caruia cuvintele utilizate zilnic au fost probabil pastrate pe parcursul unor perioade foarte indelungate. Savantii s-au bazat pe acest element pentru a "prezice" cuvintele ale caror terminatii au o sonoritate apropiata.

"Am descoperit ca anumite substantive, prenume si adverbe sunt inlocuite mult mai rar, uneori la 10.000 de ani sau chiar mai mult", a precizat Mark Pagel.

Astfel, "cuvintele folosite cu o frecventa mai mare de 1 la 1.000 in limbajul cotidian aveau de 7-10 ori mai multe sanse de a proveni din super-familia ancestrala a limbilor eurasiene", a declarat Mark Pagel, al carui studiu a fost publicat in Proceedings of the National Academy of Sciences.