Două inovații majore în domeniul exploatării energiei solare ar putea fi cheia pentru o planetă mai curată și pentru stoparea fenomenului de încălzire globală și a efectelor sale extreme. 

Două studii publicate în revista Nature Energy, respectiv în Nature Photonics au potențialul de a transforma definitiv ideea de eficiență energetică și de a reduce considerabil costurile de producție a energiei solare, arată oamenii de știință.

Prima inovație se referă la convertirea luminii invizibile în sursă de energie în sine, pentru a genera mai multă electricitate cu aceeași cantitate de lumină solară.

Cercetătorii de la RMIT University și UNSW University din Australia și cei de la University of Kentucky din Statele Unite au ajuns la concluzia că oxigenul poate fi utilizat pentru a transforma chiar și lumina de intensitate scăzută în molecule care pot fi convertite în electricitate.

„Energia provenită de la Soare nu este doar lumină vizibilă. Spectrul este unul foarte vast, care include chiar și lumină infra-roșie, cea care transmite căldură și raze UV și care ne poate arde pielea atunci când stăm la soare”, a spus Tim Schmidt, profesor la UNSW Sydney.

„Cele mai multe panouri solare sunt făcute din silicon, substanță care nu poate răspunde la o lumină cu o încărcătură energetică mai mică decât cea apropiată de standardul infra-roșu. Acest lucru înseamnă că există componente ale spectrului luminos ce nu sunt utilizate de multe dintre actualele dispozitive sau tehnologii”, a adăugat acesta.

Tehnica implică utilizarea unor mici semiconductori, cunoscuți drept puncte cuantice, pentru a absorbi lumina de intensitate mică și a transforma-o în lumină vizibilă, captând astfel energia emisă.

Cea de-a doua descoperire se referă la utilizarea unui tip de material numit perovskit pentru realizarea unor module solare next-gen care să fie mult mai eficiente și mai stabile decât actualele celule solare alcătuite din silicon.

Panourile solare realizate din perovskit sunt și mai ieftine, și mai ușor de produs, flexibile și foarte ușoare. Până acum, cea mai mare problemă cu acest material este aceea că e dificil de scalat pentru a construi panouri cu lungime de câțiva metri.

Noua abordare se concentrează pe utilizarea mai multor straturi pentru a preveni pierderea energiei sau scurgerile chimice, pe măsură ce panourile se degradează. Un modul de 22,4 centimetri a atins o eficiență de 16,6%, una foarte ridicată pentru un modul de o asemenea dimensiune, menținând și un nivel al performanței bun chiar și după 2000 de ore de utilizare constantă.

Acum, cercetătorii vor să încerce tehnicile și pe module solare mai mari și au speranța că în viitor vor reuși să și comercializeze noile tehnologii. 

_________________________________________________________________________________________________

Urmăriți emisiunile preferate pe protvplus.ro: