Încă de când filosoful Nick Bostrom a postulat că universul și tot ceea ce există în el este o simulare, dezbaterile publice și speculațiile au acaparat lumea. 

Documente recente au construit pe această ipoteză și arată că șansa ca ea să fie adevărată ar fi de 50%. Ca să înțelegem dacă acest lucru este sau nu adevărat, ar trebui să începem să ne uităm la faptul că deja lucrăm la computere care sunt capabile să realizeze simulări – ce-i drept, la un nivel de bază – sau să descifreze algoritmi.

În sistemele computerizate, intervenția vitezei de procesare în felul în care se dezvoltă algoritmul apare chiar și la nivelul cel mai de bază. Astfel, pentru operații precum adunarea sau scăderea viteza de procesare dictează un ritm fizic ce este detașat și distinct de realitatea simulată a operației în sine.

Iată un exemplu simplu: un procesor de 64 de biți poate faceo scădere între 7.862.345 și 6.347.111 în același interval de timp în care un om face operația de scădere 2-1. În realitatea simulată, numărul 7 milioane este unul foarte mare, iar comparativ, 1 este un număr foarte mic. În lumea fizică a procesorului, diferența de scală dintre cele două numere este irelevantă. Ambele operații de scădere ar dura la fel de mult. Aici putem vedea clar diferența dintre lumea abstractă, simulată și lumea reală, fizică a operațiilor.

Spațiul este pentru universul nostru ceea ce numerele sunt pentru realitatea simulată din orice computer. Materia care există în spațiu poate fi privită precum operațiile care se întâmplă în spațiul variabil. Dacă ar exista un hardware care să se numească „spațiu”, în care materia, energia, persoanele, totul este o parte integrantă în realitatea simulată, atunci ele ar fi încadrate într-o limită de deplasare care ar putea fi considerată viteză maximă. Aceasta este viteza luminii ce poate fi asimilată „artefactului” hardware identificat în lumea fizică, indiciul care arată că trăim într-un univers simulat.

Un rol important îl are și conștiința care ne face să percepem experiențele într-un fel sau în altul. Singura explicație pentru existența ei este faptul că reprezintă o experiență creată de corpul și creierul nostru, în raport cu propriile persoane și cu cei din jur, într-un spațiu și timp liniare.

__________________________________________________________________________________________________

Urmăriți emisiunile preferate pe protvplus.ro: