Cercetătorii care analizează imaginile și datele obținute de roverul Perseverance de pe Marte au găsit dovezi ale existenței unor molecule organice în craterul Jezero al planetei, ceea ce ar putea oferi dovezi ale ciclurilor alimentate de carbon de pe planetă și ale capacității acesteia de a găzdui viața.

Descoperirea nu reprezintă în niciun caz o confirmare a faptului că viața a existat cândva pe Marte, dar este un semn că au existat cândva condițiile necesare pentru dezvoltarea vieții, așa cum o cunoaștem noi. Perseverance investighează multe aspecte ale celei de-a patra planete de la Soare, dar principalul dintre ele este dacă Marte a găzduit sau nu viață în trecutul său străvechi.

Cercetătorii au găsit semnale de molecule organice în toate cele zece zone pe care Perseverance le-a examinat cu instrumentul SHERLOC (abrevierea de la Scanning Habitable Environments with Raman and Luminescence for Organics and Chemicals). Cercetările recente ale echipei care descriu structurile organic-minerale din jurul Jezero au fost publicate astăzi în Nature.

Perseverance a cutreierat capătul vestic al craterului Jezero de când a aterizat pe Marte în februarie 2021. De atunci, roverul a colectat un depozit de mostre de roci care, dacă totul merge bine, ar trebui să fie aduse pe Pământ la începutul anilor 2030.

Dar roverul nu înseamnă doar colecționarea de pietre. Oamenii de știință folosesc camerele de la bordul său pentru a studia terenul Planetei Roșii. Imaginile panoramice ale împrejurimilor roverului oferă dovezi ale locurilor în care râuri turbulente curgeau cândva pe planeta acum aridă, în timp ce fotografiile de aproape realizate de camera SHERLOC a lui Perseverance oferă noi informații despre chimia rocilor marțiene.

„Rezultatele noastre susțin observațiile făcute de misiunile robotice anterioare pe Marte, conform cărora Planeta Roșie a fost cândva bogată în materie organică, compuși făcuți în principal din carbon și hidrogen, și că o parte din această materie organică poate fi încă detectată miliarde de ani mai târziu", a declarat co-autorul studiului Joseph Razzell Hollis, astrobiolog la Jet Propulsion Laboratory al NASA și la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, într-un e-mail trimis către Gizmodo. „Fiecare detectare a acestor indicii, fiecare observație, ne oferă un pic mai multe informații care ne apropie de înțelegerea istoriei lui Marte și a răspunsului la întrebarea referitoare la susținerea vieții în trecut".

Dacă a existat viață în craterul Jezero, oamenii de știință cred că există șanse mari ca aceasta să fi populat delta unui râu de pe marginea vestică a craterului. Acest lucru se datorează faptului că cele mai vechi semne de viață de pe Pământ, covoare microbiene fosilizate vechi de 3,5 miliarde de ani, apar în zone de adâncime similară. În condițiile în care ar fi existat apă care curge în Jezero de cel puțin un milion de ani și molecule organice așezate pe fundul subacvatic al craterului, ar fi existat și un mediu destul de potrivit pentru viața așa cum o cunoaștem noi.

Obiectivele recente analizate de SHERLOC au fost observate în Máaz și Séítah, două formațiuni de pe fundul Jezero.

Echipa nu a fost capabilă să dateze cu exactitate moleculele pe care le-a găsit, dar Hollis a declarat că „unele dintre semnăturile pe care le detectăm în concordanță cu substanțele organice sunt asociate cu minerale care s-au format prin alterarea de către apă acum 3-4 miliarde de ani". Rezultatele sugerează că este posibil ca pe Marte să fi existatâ un proces geochimic mai complex decât sugerau datele anterioare și că cel puțin unele elemente de bază pentru viață au fost prezente acolo.

__________________________________________________________________________________________________