Cercetatorii au reușit să inverseze îmbătrânirea unei particule.

În povestea „Curiosul caz al lui Benjamin Button”, o operă a lui F. Scott Fitzgerald ecranizată ulterior cu Brad Pitt în rolul principal, un bărbat parcurge invers ciclul vieții: se naște bătrân, iar de-a lungul anilor regresează, până când ajunge copil și moare. În viața normală, însă, e clar că lucrurile nu se întâmplă așa. Întrebarea este „de ce nu?”.

Membrii unei echipe de fizicieni au încercat să afle răspunsul, iar cercetarea lor a dus la formarea un algoritm care se comportă ca o „fântână virtuală a tinereții”. Utilizând un computer cuantic IBM, ei au reușit să inverseze cu o milionime de secundă îmbătrânirea unei particule elementare simulate.

Pe hârtie, legile de bază ale fizicii sunt reversibile. Acestea funcționează matematic chiar dacă timpul curge înainte sau înapoi. Dar dacă timpul este doar o altă dimensiune a spațiului, așa cum a susținut Einstein, acesta este una ciudată, unidirecțională.

În lumea reală, putem să coborâm din metrou și să mergem către stânga sau către dreapta, dar nu putem să alegem dacă să călătorim înainte sau înapoi în timp. Mereu ne îndreptăm către viitor.

O „călătorie în timp” a unei perticule este posibilă cu ajutorul unui computer cuantic. Spre deosebire de calculatoarele obișnuite care procesează serii de 0 și 1, acesta funcționează pe baza unor biți cuantici (sau qubiți), care pot avea valoare de 1 și 0 în același timp. Un computer cuantic poate face miliarde de calcule simultan.

Multe dintre cele mai mari companii de tehnologie din lume, inclusiv Google, Microsoft și IBM au intrat în cursa pentru a construi astfel de gadgeturi care, în viitor, ar putea rezolva probleme cărora computerele obișnuite nu le fac față.

Unii cercetătorii susțin că natura însăși este un calculator cuantic și că cea mai mare utilitate a acestuia ar simularea și explorarea paradoxurilor pe care le întâlnim în viața de zi cu zi. Și exact asta au făcut fizicienii atunci când au încercat să trimită înapoi în timp funcția de undă utilizând un computer IBM.

„Rămâne de văzut dacă ireversibilitatea timpului este o lege fundamentală a naturii sau, din contra, poate fi contrazisă”, au scris aceștia în raportul care a urmat proiectului.