Potrivit unui nou studiu realizat de specialiștii de la Universitatea din Copenhaga, Pământul, Venus și Marte s-au format din particule mici de praf care conțin gheață și carbon. Descoperirea sugerează că galaxia Calea Lactee ar putea fi populată de foarte multe astre la fel ca Terra.

Astronomii au studiat îndelung universul, în speranța de a descoperi civilizații extratereste. Dar pentru ca o planetă să poată susține forme de viață, unul dintre factorii esențiali este existența apei în stare lichidă. Șansele de a găsi astre cu aceste caracteristici păreau imposibil de calculat, pentru că specialiștii s-au bazat pe ipoteza conform căreia planetele precum Pământul devin întâmplător „gazde” ale apei, dacă intră în contact cu un asteroid mare din gheață.

Acum, cercetătorii de la Institutul GLOBE al Universității din Copenhaga au publicat un studiu revoluționar care indică faptul că apa ar putea fi prezentă în structura unei planete chiar de la formarea ei. Potrivit calculelor pe care se bazează lucrarea, afirmația este adevărată atât în cazul Pământului, cât și în cel al lui Venus și Marte.

„Toate datele noastre sugerează că apa a fost parte din structura Pământului chiar de la început. Și pentru că molecula de apă este deseori întâlnită în fazele incipiente ale procesului, există o probabilitate rezonabilă ca această ipoteză să se aplice tuturor planetelor din Calea Lactee. Factorul decisiv care determină starea în care e prezentă apa este distanța planetei față de steaua sa luminoasă”, a declarat profesorul Anders Johansen, unul dintre coordonatorii studiului.

Folosind un model computerizat, echipa de astronomi a calculat cât de repede se formează planetele și din ce fel de particule. Studiul indică faptul că vorbim despre formațiuni minuscule de praf care conțin gheață și carbon – despre care se știe deja că orbitează în jurul tuturor stelelor tinere din galaxia noastră.

„Până în punctul în care Pământul a crescut la 1% din masa sa actuală, planeta s-a solidificat prin adunarea unor mase pline cu gheață și carbon. Apoi a crescut din ce în ce mai rapid, până când, după cinci milioane de ani, a ajuns la dimensiunea la care îl cunoaștem astăzi. Pe parcurs, temperatura globală a crescut, determinând evaporarea gheții și depunerea ei la suprafață”, a mai spus Johansen.

El a mai explicat și că molecula de apă H2O se găsește oriunde în galaxia noastră și că, astfel, teoria întărește posibilitatea ca alte planete să se fi format într-un mod similar Pământului, lui Marte sau lui Venus.

„E posibil ca toate planetele din galaxia Calea Lactee să se fi format din aceleași tipuri de particule, iar asta înseamnă că astrele cu aceeași cantitate de apă și carbon precum Pământul – deci locuri în care ar putea exista viață – se găsesc frecvent în galaxia noastră, cu condiția ca temperatura să fie cea potrivită”, a adăugat cercetătorul.

__________________________________________________________________________________________________

Urmăriți emisiunile preferate pe protvplus.ro: