Europa, luna de gheață a lui Jupiter a devenit de curând locul spre care cercetătorii se orientează cel mai frecvent atunci când caută semne de viață extraterestră. 

Noi simulări realizate de astronomi sugerează că sub gheața groasă care îmbracă astrul ar putea exista temperaturi suficient de mari pentru dezvoltarea de activități vulcanice. Mai mult, se pare că Europa ar fi fost atât de fierbinte inclusiv în ultima perioadă de 4,5 miliarde de ani.

Descoperirea are implicații directe în ceea ce privește posibilitatea ca sub scoarța corpului ceresc Europa să existe forme de viață. „Concluziile noastre oferă dovezi suplimentare cu privire la faptul că oceanul aflat sub scoarța de gheață a Europei ar putea fi un mediu care să susțină apariția vieții. Europa este unul dintre corpurile cerești rare care se pare că ar fi menținut activitatea vulcanică în decursul a miliarde de ani și, probabil, singurul în afară de Pământ care are rezerve de apă atât de mari”, a explicat geofizicianul Marie Běhounková de la Charles University din Republica Cehă.

La prima vedere, ai putea crede că o lume plină de gheață aflată la distanțe mari de lumina și căldura Soarelui și unde temperaturile ajung chiar și la -140 de grade Celsius este un loc în care nu se pot dezvolta organisme vii. Totuși, există un precedent chiar aici, pe Pământ. În adâncurile oceanelor, de exemplu, acolo unde lumina Soarelui nu ajunge, vulcanii disipează căldură în împrejurimi, iar bacteriile își iau energia mai degrabă din procese chimice, decât din influența solară.

Pentru a determina ce se întâmplă cu Europa și cum s-ar putea dezvolta forme de viață sub scoarța sa înghețată, oamenii de știință au folosit modele detaliate pentru a simula evoluția și încălzirea planetei, încă de la formarea ei. Aceștia au descoperit o serie de mecanisme care ar putea juca un rol esențial în evitarea unui îngheț total al satelitului lui Jupiter.

Mai întâi, căldura emanată de deșeurile radioactive din scoarța planetei a contribuit semnificativ la păstrarea căldurii sale în interior, mai ales în etapele timpurii ale formării. În timp, schimbările generate de forțele exterioare aplicate în momente diferite ale traversării orbitei sale ovale în jurul lui Jupiter ar fi produs modificări care au persistat, ducând la emanarea de căldură - suficientă cât să topească roca și să o transforme în magmă. De aici a rezultat o activitate vulcanică ce ar putea continua și astăzi, mai ales la latitudini mai mari

„Perspectiva unui nucleu stâncos și fierbinte, dominat de vulcani, sporește șansele ca oceanul Europei să găzduiască forme de viață”, a spus unul dintre coordonatorii studiului. 

__________________________________________________________________________________________________

Urmăriți emisiunile preferate pe protvplus.ro: