In 1939, intrebarea unei fetite de clasa a sasea avea sa dezvaluie o persepectiva foarte interesanta a lui Albert Einstein asupra religiei. Copila a vrut sa stie daca si oamenii de stiinta sunt credinciosi.

Potrivit scrisorilor publicate de Huffington Post, intrebarea despre cat de credinciosi sunt oamenii de stiinta ar fi aparut la o clasa din Scoala de duminica. Copiii s-au gandit ca cel mai in masura sa raspunda este chiar Einstein, iar o eleva i-a si scris acestuia.

Iata cum suna scrisoarea:

“Draga domnule Einstein,
La Scoala de duminica ne-am pus intrebarea daca oamenii de stiinta se roaga. Ne intrebam daca putem sa credem si in stiinta, si in religie. Le scriem oamenilor de stiinta incercand sa aflam raspunsul la intrebarea noastra.
Ne-am simti foarte onorati daca ne-ati raspunde: Oamenii de stiinta se roaga si, daca da, pentru ce se roaga?
Suntem in clasa a sasea, in clasa doamnei Ellis.
Cu respect, Phyllis”

Surprinzator, raspunsul omului de stiinta nu a intarziat sa apara:

“Draga Phyllis,
Voi incerca sa iti raspund cat de simplu pot. Iata raspunsul meu:
Oamenii de stiinta considera ca tot ce se intampla se datoreaza legilor naturii. Asadar, un om de stiinta nu poate crede ca evenimentele pot fi influentate de rugaciuni, adica de manifestarea unei dorinte. Totusi, trebuie sa recunoastem ca nu stim prea multe despre aceste forte, asa ca pana la urma tine de credinta fiecaruia. Aceste credinte raman populare, indiferent de evolutia stiintei.
De asemenea, oricine e dedicat stiintei se convinge pana la urma ca spiritul este rezultatul legilor Universului. In acest fel, implicarea in stiinta duce la un sentiment religios de un anumit fel, care este cu siguranta diferit fata de religiozitatea cuiva mai naiv.
Salutari respectuoase, A. Einstein.”