Cercetătorii atrag atenția că schimbarea este atât de rapidă încât trebuie modificate graficele oficiale, pe care se bazează sistemele moderne de navigație și Google Maps.
Polul Nord magnetic se deplasează spre Siberia, îndepărtându-se de Canada, iar această mișcare este mult mai rapidă decât estimau inițial specialiștii.
World Magnetic Model, graficul oficial pe care se bazează hărțile moderne, a fost actualizat în 2015 și ar fi trebuit schimbat abia în 2020.
Însă deplasarea polilor magnetici este atât de rapidă încât datele oficiale vor fi modificate mult mai repede, chiar la finalul acestei luni.
Câmpul magnetic al Terrei este în realitate un flux, aflat în continuă mișcare. De aceea, polii magnetici ajung să se inverseze periodic.
Astfel, busola ajunge să arate polul sud în loc de polul nord. Trebuie menționat că acul busolei nu indică polul geografic al planetei, ci polul magnetic, acestea putând fi diferite și chiar în locuri complet opuse, atunci când polii magnetici se inversează.
În prezent, polul nord magnetic se deplasează spre Rusia cu o viteză de aproximativ 50 km pe an, de la începutul acestui secol, explică Arnaud Chulliat, specialist la Universitatea din Colorado Boulder.
Nu există efecte negative ale acestui fenomen natural, însă hărțile oficiale trebuie modificate la timp, pentru că altfel vor apărea erori grave, care pot perturba navigația și sistemele GPS.
Interesant este că, în timp ce polul nord magnetic se deplasează cu o viteză foarte mare, polul sud se mișcă foarte lent, cu mai puțin de 10 km pe an.
World Magnetic Model este folosit ca punct de referință pentru sistemele de navigație ale avioanelor și navelor, dar și pentru minerit și diferite explorări ale resurselor naturale. De asemenea, este esențial pentru aplicațiile de tipul Google Maps.
Graficul este actualizat permanent de experții americani de la NOAA (National Oceanic and Atmospheric Administration).
Noile date obținute de cercetători sugerează că inversarea completă a polilor magnetici nu are loc o dată la 200.000-300.000 de ani, așa cum credeau inițial specialiștii, ci mult mai repede.
Cu toate acestea, informațiile actuale arată că ultima inversare completă a avut loc acum 780.000 de ani. Prin urmare, fenomenul este imprevizibil și nu are loc la intervale regulate.
Schimbarea polilor slăbește temporar câmpul magnetic, iar formele de viață de la suprafața planetei vor fi expuse la o doză mai mare de radiații cosmice. Însă nu putem vorbi de o extincție, precizează cercetătorii.
La ora actuală, pericolul real pe care îl reprezintă inversarea polilor este reprezentat de pagubele uriașe pe care le-ar provoca prin afectarea sistemelor de comunicație și navigație.