Seful proiectului ELI-NP, Nicolae Victor Zamfir, a declarat ca cercetarea trebuie sa se aplice in economie

Seful proiectului ELI-NP, Nicolae Victor Zamfir, a declarat ca se doreste constructia la Magurele a unui centru in care fizica sa fie dusa la extrem, insa nu va fi "Razboiul Stelelor", important fiind ca cercetarea sa aiba un impact in economie si in viata de toate zilele.

Directorul Institutului National de Fizica si Inginerie Nucleara "Horia Hulubei", Victor Zamfir, a participat la o conferinta dedicata proiectului laserului care va fi construit pe Platforma de Fizica de la Bucuresti-Magurele, alaturi de ministrul Dezvoltarii Eduard Hellvig, ministrul delegat pentru Mediul de Afaceri Mihai Voicu si presedintele Consiliului Judetean Ilfov, Marian Petrache, anunta Mediafax.

"Cercetarea romaneasca trebuie sa aiba un impact puternic in economie, in viata de toate zilele", a spus Zamfir, adaugand ca institutele nationale de cercetare fac eforturi, dar solutia ar fi ca mediul stiintific si cel economic sa lucreze impreună.

"Speram ca ELI-NP sa fie punctul de start, astfel ca in cinci - sapte ani sa avem in jurul Bucurestiului un parc stiintific si tehnic", a mai declarat Zamfir. El a precizat ca la Institutul de Fizică de la Magurele, care are o istorie de peste 50 de ani, se afla una dintre cele mai mari concentrari de fizicieni din Europa. "Nu numai ca suntem multi, suntem si buni", a mai spus Nicolae Zamfir, precizând că la implementarea proiectului ELI-NP lucreaza si celelalte institute de fizica din tara.

Zamfir a spus ca la Magurele va fi un centru multidisciplinar, depasind granitele fizicii, si va furniza companiilor rezultatele cercetarii sub forma de tehnologii, consultanta, echipamente si materiale. El a precizat ca la Magurele va fi construit "cel mai puternic laser din lume", dar si alte componente, proietul ELI-NP, in valoare de 293 de milioane de euro fara TVA, fiind " la nivelul de interes al CERN, chiar daca acolo este o investitie de 6miliarde".

Zamfir a spus ca cercetarea are aplicabilitate imediata, mai ales in domeniul medical, in diagnosticarea si tratamentul unor boli, incluzand cancerul, dar si in domeniul industrial, in productia de microchip-uri si alte produse. De asemenea, ar putea fi dezvoltate tehnologii pentru detectarea materialelor nucleare sensibile, precum uraniu si plutoniu, asa cum se detectează metale în aeroporturi.

Cercetarea ar avea aplicabilitate si in gestionarea deseurilor radioactive istorice, care nu se gasesc in Romania, dar sunt in alte tari si nu pot fi depozitate din cauza ca nu se stie ce elemente constitutive au, precum si în centralele nucleare, pentru schimbarea combustibilului, care se face în prezent dupa calcule, nestiindu-se cand cel folosit este ars, a mai explicat Zamfir. Cercetările pot servi inclusiv pentru a urmari evoluţia proceselor biologice in intervalul unei picosecunde sau a studia compoziţia chimica a Pamantului.

"Nu va fi «Razboiul Stelelor», aplicaţiile vor fi civile, ceea ce nu inseamna ca nu vor putea fi folosite de cei care au studii in domeniul acesta (militar, n.r.)", a mai declarat Nicolae Zamfir.