Învelișul faimoasei luni de gheață a lui Jupiter ar putea fi format, în parte, din zăpadă pură care „plutește în sus” în loc să cadă spre sol.

Un nou studiu, publicat în numărul din august al revistei „Astrobiology”, arată că scoarța de gheață Lunii Europa ar putea fi construită parțial dintr-o acumulare pufoasă de cristale de gheață care se formează și sub straturile de gheață de pe Pământ.

Pentru astrobiologi, Europa este unul dintre cele mai intrigante obiecte din sistemul solar. Luna este acoperită de un ocean cu o adâncime cuprinsă între 60 și 150 de kilometri, acoperit de o crustă de gheață cu o grosime cuprinsă între 15 și 25 de kilometri, potrivit NASA. Europa are un sfert din dimensiunea Pământului, dar oceanul de pe suprafața sa ar putea conține aproximativ de două ori mai multă apă decât toate oceanele Pământului, potrivit agenției spațiale, ceea ce face ca această lună a lui Jupiter să fie un loc intrigant pentru căutarea vieții extraterestre.

O nouă misiune a NASA, Europa Clipper, urmează să fie lansată în octombrie 2024 pentru a zbura pe lângă luna de gheață și a vedea dacă aceasta ar putea fi un habitat potrivit pentru viață. Oamenii de știință de la Universitatea din Texas, Austin, conduc dezvoltarea instrumentului radar de analiză a gheții care va fi implementat pe Europa Clipper, ce va cerceta stratul de gheață și oceanul aflat chiar sub el. Ca parte a acestui efort, cercetătorii au dorit să înțeleagă cum ar putea fi structurat stratul de gheață.

Aceștia au apelat la Pământ ca analogie, examinând cele două moduri principale de formare a gheții sub calota de gheață din Antarctica. Una dintre forme, gheața prin congelare, crește de la suprafața platoului de gheață, iar cealaltă se formează în apa rece a mării și se ridică în formă de fulgi ca o zăpadă „în sens invers”, rămânând în cele din urmă prinsă sub stratul de gheață. Europa, ca și Antarctica, are probabil o temperatură scăzută, ceea ce înseamnă că aceasta se modifică odată cu adâncimea.

În timp ce gheața prin congelare ar putea conține 10% din sarea din apa de mare înconjurătoare, gheața sub formă de zăpadă este mult mai pură, conținând doar 0,1% din sarea din apa de mare din care se formează. Această gheață cu un conținut scăzut de sare nu numai că ar putea afecta structura și rezistența scoarței de gheață a Europei, dar ar putea avea un impact și asupra modului în care radarul lui Clipper poate penetra suprafața înghețată.

„Această lucrare deschide un nou orizont de posibilități pentru a analiza lumile oceanice și modul în care acestea funcționează", a declarat Steve Vance, cercetător la Jet Propulsion Laboratory (JPL) al NASA.

__________________________________________________________________________________________________

Urmăriți emisiunile preferate pe protvplus.ro: