În prezent, Marte este cunoscută sub numele de „Planeta Roșie" datorită faptului că peisajul său uscat și prăfuit este bogat în oxid de fier. În plus, atmosfera este extrem de subțire și rece, iar la suprafață nu poate exista apă sub altă formă decât cea solidă, adică gheață.
Dar, după cum atestă dovezi găsite de astronomi, se pare că Marte a fost cândva un loc foarte diferit, cu o atmosferă mai caldă și mai densă și cu apă curgătoare la suprafață.
Astfel, o întrebare importantă este cât de multă apă a avut Marte cândva și dacă aceasta a fost sau nu suficientă pentru a susține viața. Potrivit unui nou studiu realizat de o echipă internațională de oameni de știință, este posibil ca Marte să fi avut suficientă apă în urmă cu 4,5 miliarde de ani pentru a fi acoperită de un ocean global cu o adâncime de până la 300 de metri. Practic, aceste condiții indică faptul că Marte ar fi putut fi prima planetă din Sistemul Solar care să susțină viața.
După cum indică cercetătorii în lucrarea lor, planetele au suportat, după formarea lor, o perioadă marcată de coliziuni semnificative cu asteroizi, în urmă cu peste 4,5 miliarde de ani.
De fapt, astronomii sunt de părere că aceste coliziuni reprezintă modul în care apa și elementele constitutive ale vieții (moleculele organice) au fost distribuite în Sistemul Solar. Cu toate acestea, rolul acestei perioade în evoluția planetelor stâncoase din sistemul solar - în special în ceea ce privește distribuția elementelor volatile precum apa - este încă dezbătut.
Deoarece Marte nu are o tectonică a plăcilor activă precum Pământul, suprafața nu este supusă unui proces activ constant. Prin urmare, meteoriții proveniți de pe Marte, de acum miliarde de ani, oferă o perspectivă unică asupra modului în care arăta Planeta Roșie la scurt timp după ce s-au format planetele din sistemul solar.
Și, conform rezultatelor cercetărilor, ar fi existat atunci suficientă apă pentru a acoperi întreaga planetă cu un ocean cu o adâncime chiar și de până la un kilometru, în unele zone. În comparație, pe Pământ era foarte puțină apă în acea perioadă, deoarece un obiect de mărimea planetei Marte s-a ciocnit atunci cu Pământul, ceea ce a dus la formarea Lunii (adică ipoteza Marelui Impact).
În plus față de apă, asteroizii au „distribuit” pe Marte și molecule organice precum aminoacizii (elementele constitutive ale ADN, ARN și celulelor proteice). După cum au explicat astronomii, acest lucru înseamnă că viața ar fi putut exista pe Marte atunci când Pământul nu permitea încă susținerea organismelor vii.
Toate acestea, dar și alte aspecte legate de evoluția geologică și de mediu a planetei Marte, vor fi cercetate în continuare de misiunile cu roboți trimise către Planeta Roșie în acest deceniu, urmate și de misiuni cu echipaj în anii 2030.
__________________________________________________________________________________________________
Urmăriți emisiunile preferate pe protvplus.ro: