Un fond oceanic masiv se ascunde în apropierea nucleului Pământului. Acum, imaginile captate de seismologi au dezvăluit că acesta înconjoară probabil o mare parte - dacă nu chiar întregul nucleu al planetei noastre.

Acest strat subțire și dens este poziționat la aproximativ 3.200 de kilometri sub suprafața Pământului, între nucleu și stratul median al planetei, numit manta, și ar putea cuprinde întreaga graniță nucleu-mantă, potrivit unui studiu publicat recent în revista Science Advances.

Pentru a studia interiorul Pământului, seismologii măsoară undele seismice care traversează planeta și apoi se întorc la suprafața Pământului. Observând modul în care aceste unde se modifică după ce trec prin diferitele structuri din interiorul Pământului, cercetătorii pot crea o hartă a modului în care arată interiorul planetei Cercetările anterioare au identificat câteva cavități izolate de crustă oceanică densă în apropierea nucleului. Acestea sunt numite structuri de tip ULVZ („ultra-low-velocity-zone structures”), deoarece undele seismice se deplasează foarte încet prin ele.

„Doar aproximativ 20% din granița nucleu-manta a fost investigată anterior pentru descoperirea acestor structuri de tip ULVZ", a declarat într-un e-mail pentru Live Science Samantha Hansen, autorul principal al studiului și profesor de științe geologice la Universitatea din Alabama. „Este posibil ca acest material să acopere întregul nucleu".

În noul studiu, oamenii de știință au plasat echipamente seismice la 15 stații situate în Antarctica și au colectat date timp de trei ani.

Această cercetare marchează o premieră în ceea ce privește realizarea unei perspective imagistice de înaltă rezoluție a limitei dintre nucleu și manta, folosind date din emisfera sudică. Stratul în sine este foarte subțire în comparație cu nucleul, care are un diametru de 724 km, și cu mantaua, care are o grosime de aproximativ 2.900 km. „Grosimea variază, în funcție de locație", a declarat Hansen, unele puncte măsurând aproximativ 5 km, iar altele având o grosime de 50 km.

Acest strat oceanic străvechi s-a dezvoltat probabil în momentul în care plăcile tectonice ale Pământului s-au deplasat, provocând transportul de material oceanic în interiorul planetei, în zonele în care două plăci se ciocnesc și una o forțează pe cealaltă să se „scufunde”. În timp, „acumulările de material oceanic se adună de-a lungul graniței dintre cele două straturi și sunt împinse de rocile care ajung încet în manta", se arată într-un comunicat de presă.

Cercetătorii cred că aceste forme de relief recent detectate sunt, în esență, „munți subterani" care permit căldurii să fie emanată din nucleul topit al Pământului.

„Prezența acestui strat ar putea servi ca o zonă-tampon pentru fluxul de căldură de la granița nucleu-manta, ceea ce este important, deoarece s-a demonstrat că factorii de temperatură din această porțiune a Pământului au un impact puternic asupra câmpului magnetic al planetei", a explicat Hansen.

Echipa de cercetători intenționează să-și extindă studiul prin examinarea datelor colectate de la toate stațiile seismice din Antarctica.

__________________________________________________________________________________________________

Urmăriți emisiunile preferate pe protvplus.ro: