O nouă imagine superbă a unui sistem stelar aflat la 5.000 de ani-lumină de Pământ ar putea explica, în sfârșit, cum se nasc planetele de mărimea lui Jupiter din câmpuri haotice de gaz.

O stea care pâlpâie în mod ciudat a condus două dintre cele mai puternice telescoape din lume către o priveliște rară și minunată: un sistem stelar tânăr, plin de aglomerări enorme de gaz, pe punctul de a da naștere unei planete gigantice, de mărimea lui Jupiter.

Oamenii de știință au descoperit formațiunile stelare în jurul unei stele numite V960 Mon, situată la aproximativ 5.000 de ani lumină de Pământ, în constelația Monoceros (în greacă „unicornul"). Această stea a atras pentru prima dată atenția astronomilor în 2014, când s-a luminat brusc, ajungând la o luminozitate de peste 20 de ori mai mare decât cea inițială, după care s-a estompat pe parcursul mai multor luni. Mai multe studii au sugerat prezența unei stele însoțitoare invizibile care are o influență gravitațională asupra lui V960 Mon, forțând deplasarea bulgărilor de gaz și praf spre stea și determinând-o să se lumineze și să crească.

Acum, noi observații realizate cu ajutorul Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA), arată că V960 Mon nu are doar o stea însoțitoare pe orbita sa, ci și un sistem asemănător unei galaxii, care se îndreaptă spre spațiu și care pare să canalizeze gazul și praful în aglomerări enorme, de mărimea unei planete.

„Această descoperire este cu adevărat captivantă, deoarece marchează prima detectare a unor aglomerări în jurul unei stele tinere care au potențialul de a da naștere unor planete gigantice", a declarat într-un comunicat Alice Zurlo, profesor la Universitatea Diego Portales din Chile și co-autor al unui nou studiu despre această stea.

Potrivit cercetării echipei, publicată în The Astrophysical Journal Letters, este foarte probabil ca aceste aglomerări să fie pe punctul de a forma planete gigantice, cel puțin de mărimea lui Jupiter, cea mai mare planetă din sistemul nostru solar.
Pe lângă faptul că ne oferă o imagine superbă pe care să o contemplăm, descoperirea acestor protoplanete aduce dovezi semnificative pentru o teorie a formării planetelor numită modelul instabilității gravitaționale, care sugerează că planetele nou-născute pot apărea atunci când cantități mari de materie de pe orbita unei stele tinere se contractă și se prăbușesc.

„Nimeni nu a văzut niciodată o observație reală a instabilității gravitaționale care se întâmplă la scară planetară - până acum", a declarat în comunicat Philipp Weber, autorul principal al studiului, cercetător la Universitatea din Santiago, Chile.

__________________________________________________________________________________________________