Teoria „cutiei Universului” descrie momentul prezent ca pe un loc arbitrar în timp și susține că trecutul, viitorul și prezentul există toate, simultan. 

Profesorul Bradford Skow, de la prestigioasa instituție MIT explică faptul că, dacă ne-am uita la Univers ca la o foaie de hârtie, am vedea timpul risipindu-se în toate direcțiile exact la fel cum percepem spațiul. Dar ce înseamnă acest lucru?

Pe scurt, că timpul, așa cum îl percepem noi acum, este „incorect” și că nu este liniar, așa cum am crezut dintotdeauna. De fapt, Skow nu este primul om de știință care contestă felul în care ne raportăm la timp, În 1915, Einstein a lansat teoria unificată a spațiului și timpului, în care susținea că dubletul spațiu-timp se formează în mod continuu și se manifestă în feluri distincte. „Această distincție între trecut, prezent și viitor este doar o iluzie extrem de persistentă”.

Skow a declarat că totul a plecat de la curiozitatea sa sinceră de a-și da seama ce fel de univers ne-am proiecta dacă am lua foarte în serios toate metaforele despre trecerea timpului. Acesta arată că, deși lucrurile se schimbă, iar noi percepem asta ca pe o trecere a timpului, noi ne aflăm într-un timp disipat în particule infinite care gravitează în jurul universului nesfărșit.

Și odată ce ne gândim din ce în ce mai serios la această teorie, se pare că și noțiunea noastră despre călătoria în timp s-ar putea schimba. Pentru că, dacă presupunerea este reală, însuși conceptul de „time travel” s-ar risipi, din moment ce nu există o cronologie temporală, ci mai degrabă o dispunere spațială diferită a timpului perceput de noi.