Lumea ar putea avea un nou supercontinent, pe măsură ce Oceanul Pacific se micșorează și dispare, treptat.

Totuși, acest lucru nu se va întâmpla decât în următoarele 200, până la 300 de milioane de ani. Cercetătorii de la Universitatea Curtin din Australia și de la Universitatea Peking din China au folosit un supercomputer pentru a modela evoluția plăcilor tectonice ale Pământului și a obține o perspectivă asupra formării unui viitor supercontinent.

„În ultimele două miliarde de ani, continentele Pământului s-au ciocnit între ele pentru a forma un supercontinent la fiecare 600 de milioane de ani, cunoscut sub numele de ciclul supercontinentelor. Acest lucru înseamnă că actualele continente urmează să fie aduse împreună din nou peste câteva sute de milioane de ani", a arătat într-un comunicat autorul principal al studiului, Dr. Chuan Huang. Formarea supercontinentelor a avut loc în moduri foarte variate, cred oamenii de știință.

Simularea echipei a arătat că, din cauza faptului că Pământul s-a răcit timp de miliarde de ani de la formarea sa, grosimea și rezistența plăcilor tectonice de sub oceane s-au redus în timp.

Acest proces natural ar împiedica formarea următorului supercontinent ca urmare a micșorării oceanelor Atlantic sau Indian, pe care oamenii de știință le consideră oceane relativ tinere. Aceste oceane s-au format, probabil, atunci când cel mai recent supercontinent de pe Pământ s-a destrămat, iar diferitele bucăți s-au îndepărtat încet una de cealaltă.

Denumită Pangeea, această masă de uscat s-a format în urmă cu aproximativ 320 de milioane de ani, potrivit autorilor studiului. S-a destrămat în urmă cu 170 - 180 de milioane de ani, când dinozaurii încă dominau Pământul.

În schimb, Oceanul Pacific este cel mai vechi ocean de pe Pământ. Această imensă masă de apă este de fapt rămășița superoceanului Panthalassa, care a început să se formeze acum 700 de milioane de ani, când un supercontinent chiar mai vechi decât Pangeea a început să se destrame.

Echipa de cercetători a descoperit că, atunci când plăcile tectonice își diminuează forța și grosimea, este mai probabil ca formarea unui nou supercontinent să aibă loc prin închiderea unui fost superocean care a înconjurat o masă terestră colosală din trecut. Reducându-se cu câțiva centimetri pe an, Oceanul Pacific a început să se micșoreze în timpul erei dinozaurilor. Pe baza noii simulări, întinderea actuală a Oceanului Pacific, de 10.000 de kilometri, se va diminua considerabil, până la dispariție, în mai puțin de 300 de milioane de ani.

„Noul supercontinent rezultat a fost deja numit Amasia, deoarece unii cred că Oceanul Pacific nu va mai exista (spre deosebire de oceanele Atlantic și Indian) atunci când America se va ciocni cu Asia. De asemenea, se așteaptă ca Australia să joace un rol în acest eveniment important al Pământului, ciocnindu-se mai întâi cu Asia și apoi conectând America și Asia, odată ce Oceanul Pacific va dispărea", a declarat Huang. În prezent, Australia se deplasează spre Asia cu o rată de aproximativ 7 centimetri pe an.

Modificările în distribuția continentelor și oceanelor vor provoca schimbări la nivel climatic, „în special atunci când curenții oceanici vor fi opriți de coliziunea continentală sau când se vor forma noi curenți oceanici, odată cu separarea continentelor", a spus Li.

Cercetătorii se așteaptă, de asemenea, la mai multe cutremure pe măsură ce plăcile continentale se ciocnesc. Activitatea seismică a avut loc periodic acolo unde plăcile din India și Eurasia s-au ciocnit în ultimii 55 de milioane de ani.

Înconjurat de un nou superocean, supercontinentul nou format va avea, de asemenea, o biodiversitate relativ redusă.
„Pământul, așa cum îl cunoaștem, va fi drastic diferit atunci când se va forma Amasia. Se așteaptă ca nivelul mării să fie mai scăzut, iar întinderea extrem de vastă a supercontinentului va fi foarte aridă", a mai spus Li. 

___________________________________________________________________________________________________

Urmăriți emisiunile preferate pe protvplus.ro: