Oamenii de știință care investighează posibilele efecte asupra sănătății ale microplasticelor au descoperit câteva rezultate inițiale tulburătoare într-un experiment realizat pe șoareci.

Când rozătoarele, atât bătrâne, cât  și tinere, au băut fragmente microscopice de plastic suspendate în apă pe parcursul a trei săptămâni, cercetătorii de la Universitatea din Rhode Island au descoperit că urme ale poluanților s-au acumulat în fiecare organ al corpului micilor mamifere, inclusiv în creier.

Prezența acestor particule microplastice a fost, de asemenea, însoțită de modificări comportamentale asemănătoare cu demența la oameni, precum și de modificări ale markerilor imunitari din ficat și creier.

„Pentru noi, acest lucru a fost șocant. Dozele de microplastice nu erau mari, iar schimbările au fost observate într-o perioadă scurtă de timp", a explicat neurologul Jaime Ross pentru Science Alert.

„Nimeni nu înțelege cu adevărat ciclul de viață al acestor microplastice în organism, așa că o parte din ceea ce vrem să abordăm este întrebarea referitoare la ce se întâmplă pe măsură ce îmbătrânești.”

Este posibil ca rezultatele să nu se traducă direct la oameni, dar studiile care implică modele animale, ca acestea, sunt un prim pas cheie în cercetarea clinică.

Recent, oamenii de știință au descoperit particule microplastice care se ascund în intestinul uman, circulă în sângele nostru, se adună adânc în plămâni și se infiltrează prin placentă.

În 2021, toxicologii au avertizat că studiile viitoare trebuie să abordeze urgent efectul acestor poluanți asupra sănătății noastre, mai ales că expunerea este acum aproape imposibil de evitat.

În experimentele recente, atât șoarecilor bătrâni, cât și celor tinerii li s-a administrat apă care a fost tratată cu microplastice din polistiren fluorescent. Unii dintre șoareci au primit, de asemenea, apă de băut normală, ca exemplar de control.

În timpul studiului de trei săptămâni, comportamentul șoarecilor a fost evaluat în mod regulat în timpul testelor în câmp deschis care încurajează comportamentul explorator. De asemenea, au efectuat teste de preferință între lumină și întuneric, care se bazează pe aversiunea naturală a rozătoarelor față de zonele puternic luminate.

În comparație cu grupul de control, șoarecii care au băut apă contaminată cu microplastic timp de trei săptămâni au prezentat schimbări semnificative de comportament, modificări care au fost deosebit de pronunțate în rândul șoarecilor mai în vârstă.

La sfârșitul celor trei săptămâni, particule roșii fluorescente de microplastice au fost găsite în fiecare tip de țesut examinat de echipa: creier, ficat, rinichi, tract gastro-intestinal, inimă, splină și plămâni. Materialele plastice se aflau și în excrementele și urina șoarecilor. Faptul că poluanții au fost detectați în afara sistemului digestiv sugerează că aceștia sunt în circulație sistemică.

Prezența lor în creier este deosebit de îngrijorătoare și indică faptul că acești poluanți potențial toxici pot traversa bariera imunitară care separă sistemul nervos central de restul fluxului sanguin al corpului, ceea ce poate duce la probleme neurocognitive.

Descoperirile se adaugă unui alt studiu realizat la începutul acestui an, care a descoperit microplastice în creierul șoarecilor la doar două ore după ce aceștia au mâncat o masă contaminată.

__________________________________________________________________________________________________